Timişoara, 2 februarie 2017

COMUNICAT AL SOCIETĂŢII TIMIŞOARA:

“…nimeni şi nimic nu ne mai poate intimida”

Societatea Timişoara, păstrătoare a valorilor Revoluţiei române din perioada 15 decembrie 1989 - 15 iunie 1990, cere Guvernului României:

1. Să abroge ordonanţele de urgenţă referitoare la modificările Codului penal şi ale Codului de procedură penală, în interiorul termenului de la care acestea produc efecte.
2. Să respecte statul de drept, separarea puterilor în stat şi instituţiile statului şi să nu permită prin acţiuni îndreptate împotriva justiţiei alunecarea spre dictatură.
3. Să demită imediat ministrul Justiţiei.
4. Să protejeze cetăţenii României care participă la proteste, să nu iniţieze şi să nu permită diversiuni şi violenţe care să compromită manifestaţiile  paşnice ale demonstranţilor anti-guvernamentali.
5. Să nu iniţieze niciun act legislativ care ar diminua competenţele DNA în interesul unui aparent grup infracţional constituit la nivelul conducerii PSD. Să nu întreprindă  nicio acţiune prin care s-ar încerca influenţarea actului de justiţie, profitând politicienilor care încalcă legea.
6. Să aibă mereu în vedere că cei care au luptat în decembrie 1989 pentru democraţie şi pentru statul de drept nu vor permite niciodată nicio încercare de impunere dictatorială a unui grup ce nesocoteşte valorile pentru care unii şi-au dat viaţa.

Reamintim că: “După ce am înfruntat şi am învins, fără ajutorul nimănui, unul din cele mai puternice sisteme represive din lume, nimeni şi nimic nu ne mai poate intimida.” (11 martie 1990 - Proclamaţia de la Timişoara)

Florian RĂZVAN-MIHALCEA

PREȘEDINTE


Moștenire și moștenitori. O anamneză critică a despărțirii (?) de comunism.

UVT, marţi 25 octombrie 2016

Înregistrarea video a conferinţei

În cadrul proiectului ”România identitară. Recuperarea memoriei istorice și a sentimentului identitar” susținut de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), Societatea Română de Psihanaliză, împreună cu Societatea Timișoara și Centrul de Diagnoză Socială din Facultatea de Sociologie și Psihologie vă invită la Atelierul ”Moștenire și moștenitori. O anamneză critică a despărțirii (?) de comunism”.


Evenimentul va avea loc marți, 25.10.2016, ora 18.30, în amfiteatrul A01 al Universității de Vest din Timișoara și îi va avea ca invitați pe: psihanalist-in-fromare Rodica Speranța Pantelie, Conf.univ.dr. Viorel Marineasa, Prof.univ.dr. Daniel Vighi și Prof.univ.dr. Alin Gavreliuc. 

 

Mihalcea: ”România ar fi o deschizătoare de drumuri”

Evenimentul zilei

, joi 22 septembrie 2016, de Georgeta Petrovici



Societatea Timișoara susține înființarea unui departament care să investigheze crimele comunismului. Printr-o scrisoare deschisă, adresată președintelui României, Klaus Iohannis, ministrului Justiției, Raluca Prună, respectiv procurorului general Augustin Lazăr, timișorenii propun câteva soluții pertinente în acest sens.

”Credem că înfiinţarea unui astfel de departament ar fi o urmare firească a semnării de către Ministrul Justiției din România, cu aproape doi ani în urmă, a declaraţiei de la Talin în care 10 state din Europa de Est au convenit să găsească împreună calea prin care crimele comunismului să fie aduse în fata unor instanţe naţionale sau internaţionale. La Talin s-a constituit un grup de lucru din experți care caută metoda cea mai adecvată pentru a pune în practică ceea ce statele, prin vocea miniştrilor de justiție, au hotărât. Una dintre soluţiile grupului de experți este chiar aceea de a înfiinţa birouri de procuror în fiecare țară, birouri care să colaboreze în cadrul unui sistem interstatal și care să prezinte dosarele întocmite instanţelor naționale. Prin acest demers, România ar fi o deschizătoare de drumuri, ar fi primul stat care ar trece de la declaraţii politice la soluții în vederea îndeplinirii obiectivelor Declaraţiei de la Talin”, spune președintele Societății Timişoara, Florian Răzvan-Mihalcea. (Foto: Adrian Pîclișan)

Societatea Timişoara, membră a Platformei Memoriei și Conştiinţei Europene, militează pentru găsirea unei soluții instituţionale pentru pedepsirea crimelor comise în perioada comunistă şi pentru aflarea întregului adevăr care să stea la baza scrierii istoriei comuniste și postcomuniste în România.



8 septembrie 2016

Invitaţie la Salonul Vega - Aromânii deportaţi în Bărăgan 

Societatea Timişoara vă invită în perioada 9-11 septembrie 2016 la manifestarea "Aromânii din Banat: din deplasare în deportare", care va fi găzduită la Salonul Vega - Bastionul Theresia din Timişoara, conform programului anexat.

Florian Răzvan-Mihalcea

președintele Societății Timișoara

 

Program

Vineri 9 septembrie

 

Începând cu ora 16.00 : Salonul Vega la Bastionul din centrul Timişoarei;

Primirea invitaţilor si direcţionarea lor către Hotel « Cina Banatul », Bd. Republicii nr.7, Timişoara – la 10 minute distanţă;

9 – 11 septembrie : Expoziţie de fotografie

Sâmbata 10 septembrie

10.00 – 17.30 : Un tur prin Dudeştii Noi,  Becicherecu Mic, Biled, Iecea Mica, Cărpiniş, Jimbolia, Grabăţ, Gotlob, Tomnatic, Lovrin, Sandra, Becicherec şi retur la Timişoara.

13.00 – 14.45 : Pauza de masă, Jimbolia

19.00 : Adunare-meeting la Societatea Timişoara, Salonul Vega de la Bastion

19.15 : Prezentare generală Smaranda Vultur, renumită specialistă în istoria orală, autoare a mai multor contribuţii despre deportarea în Baragan

20.15 Mesajul preşedintelui Asociaţiei deportaţilor din România, mesajul preşedintelui Comunităţii aromânilor din România, Filiala Timişoara, Gelu Trişina, şi mesajul preşedintelui asociaţiei Cârlibana Victor Enache.

20.30 : Mărturii ale foştilor deportaţi prezenţi în sală care vor fi invitaţi să vorbească.

Paul Beza, Passima Zoia, Vasile Topa, Stefan Costea...  (prima parte)

Întrebări şi intervenţii din sală

Duminica 11 septembrie

10.30 : Continuarea discutiilor cu fostii deportati prezenti la eveniment

De asemeni vor interveni : Costică Canacheu (deputat în Parlamentul României), Alexandru Gica (Universitatea Bucureşti), Enache Tuşa (Universitatea Ovidius din Constanţa)…

Pentru cine doreşte există posibilitatea de a vizita: Muzeul Satului Bănăţean, Expoziţie de icoane la Catedrala din centru, Muzeul de artă din Timişoara.


25 mai 2016
Lucrare prezentată la Conferinţa Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene, Nurnberg, 25 mai 2016

Autor: Alexandra Răzvan-Mihalcea, avocat, Societatea Timişoara, Timişoara



16 mai 2016

Societatea Timișoara acreditează observatori la alegerile locale

Persoanele care doresc să participe la monitorizarea alegerilor locale din 5 iunie 2016 pot fi acreditate ca observatori interni din partea Societăţii Timişoara.

Cererea de acreditare şi declaraţia pe proprie răspundere semnată în original, al căror model se găseşte pe www.societateatimisoara.ro, împreună cu copia cărţii de identitate trebuie să ajungă la sediul din Timişoara, str.Goethe, nr.2, jud.Timiş, până la data de 27 mai 2016. Documentele vor fi trimise şi în format electronic la adresa de e-mail observator.alegeri@gmail.com.

Acreditările sunt valabile la toate secțiile de votare din județ sau din municipiul Bucureşti.

Florian Răzvan-Mihalcea

președintele Societății Timișoara


Societatea Timişoara vrea tăierea pensiilor foştilor membri ai Securităţii. Ion Iliescu este şi el vizat (video)

mediafax.ro,  sâmbătă, 12 martie 2016, de Departamentul Corespondenţi

Membrii Societăţii Timişoara propun, la 26 de ani de la redactarea Proclamaţiei de la Timişoara, tăierea pensiilor foştilor membri ai Securităţii şi ai aparatului de conducere comunist, inclusiv a lui Ion Iliescu, cu 50 până la 75 la sută.


Fostul director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Marius Oprea, membru al Societăţii Timişoara, a afirmat, sâmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă convocate pentru a marca 26 de ani de la redactarea şi citirea Proclamaţiei de la Timişoara, că propune elaborarea unei legi prin care foştilor securişti şi membri ai nomenclaturii comuniste să li se taie pensia cu 50 până la 75 la sută, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul lui Alexandru Vişinescu.

„În ianuarie 2016, preşedintele Iohannis a promulgat o lege prin care cei condamnaţi pentru acte de tortură, pe lângă pedeapsa penală suportă şi o pedeapsă financiară, li se taie pensia cu 50-75 la sută. E o aiureală această lege, pentru că are ca obiect un singur om, pe Vişinescu. În ceea ce priveşte o condamnare a responsabililor pentru instaurarea şi funcţionarea regimului comunist am propus printr-un proiect de lege extinderea prevederilor legii din 2016 cu nişte măsuri similare – cei responsabili de funcţionarea comunismului, activităţi de partid şi foşti securişti, magistraţi, păţesc ce păţeşte în momentul de faţă şi Vişinescu – dacă acest proiect de lege se aprobă, urmează ca în acel fond special în care se varsă acum pensia lui Vişinescu şi este destinată victimelor să se verse şi aceşti bani”, a spus Oprea.

Potrivit acestuia, legea i-ar viza pe cei care au făcut parte din nomenclatura comunistă, dar şi foşti securişti, în total, aproximativ 15.000 de persoane din întreaga ţară.

„Am zis să le tăiem pensiile următorilor – membri ai consiliilor de miniştri până la nivelul din ministere din perioada comunismului, membrii prezidiului marii adunări naţionale, primii secretari judeţeni, secretarii adjuncţi judeţeni, conducerea fostei securităţi, ofiţerii din fosta Direcţie a şasea a Securităţii, persoanele care au fost stabilite ca lucrători sau colaboratori ai securităţii”, a mai spus istoricul Marius Oprea.

Conform acestuia, tăierea pensiilor celor vizaţi de lege se poate face printr-o hotărâre a instanţei, în baza informaţiilor obţinute de la CNSAS sau Investigării Crimelor Comunismului. Printre cei vizaţi de această lege ar fi şi fostul preşedinte Ion Iliescu.

„Printre cei vizaţi este şi Ion Iliescu, care ar trebui să dea pensia lui. Bătălia continuă, însă ceea ce trăiesc de 25 de ani încoace – mă aflu zilnic în acelaşi paradox – cum să lupţi împotriva totalitarismului prin mijloace democratice. Doamne ajută să-i vedem pe securişti fără pensie!”, a concluzionat Oprea.


Societatea Timişoara îi solicită preşedintelui Iohannis retragerea ordinelor naţionale ale României persoanelor condamnate sau care au făcut poliţie politică

Pe listă sunt Adrian Năstase şi Rodica Stănoiu

timpolis.ro,  joi, 10 martie 2016, de Oana Dima

Societatea Timişoara îi solicită preşedintelui României, printr-o scrisoare deschisă, să retragă ordinele naţionale ale României conferite unor persoane condamnate la închisoare sau care au făcut poliţie politică.

 

Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui României, Klaus Iohannis, Societatea Timişoara anunţă că constatat că ordinele naţionale ale României (Steaua României, Serviciul Credincios, Pentru Merit) sunt deţinute în prezent de persoane care se încadrează în prevederile art. 51 din Legea nr. 29/2000, privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată. „Vă solicităm să binevoiţi a da publicităţii în ce măsură prevederile acestui act normativ sunt respectate şi în ce măsură ordinele naţionale au fost retrase celor care sunt condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate (art. 51 lit. a din lege) sau se află în situaţii de nedemnitate (art. 51 lit. b din lege), prin faptul că au desfăşurat activităţi de poliţie politică”, se arată în scrisoarea deschisă, semnată de Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

Reprezentanţii Societăţii Timişoara îi mai solicită preşedintelui să dispună retragerea ordinului, în cazul în care aceasta nu s-a realizat, celor care, potrivit legii, nu mai sunt compatibili cu deţinerea decoraţiei.

Persoanele aflate în această situaţie, identificate de către Societatea Timişoara, îi vizează pe Adrian Năstase, Irina Jianu, Miron Mitrea, Şerban Brădişteanu, Emilian Cutean şi Rodica Stănoiu. Aceştia fie au avut o condamnare, fie au făcut poliţie politică.

Adrian Năstase – Ordinul Steaua României, în grad de Mare Cruce, în anul 2002.

Acesta a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „Zambaccian”, pentru şantaj şi luare de mită, şi la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, pentru folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de patru ani şi şase luni închisoare. Adrian Năstase a executat efectiv 500 de zile de pedeapsă, respectiv 228 de zile din pedeapsa primită în dosarul «Zambaccian» şi 272 de zile din condamnarea dispusă în «Trofeul calităţii». La acestea s-au adăugat 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, respectiv elaborarea unor lucrări ştiinţifice. Astfel, s-a considerat că Adrian Năstase a executat 605 zile din pedeapsă”, se arată în scrisoarea deschisă.

Irina Paula Jianu – Ordinul pentru Merit, în grad de Cavaler, în 2004.

Aceasta a fost condamnată la şase ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice  în formă calificată, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual la Legea contabilităţii, folosirea creditului societăţii într-un scop contrar intereselor societăţii, la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „Zambaccian”, pentru spălare de bani, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii şi folosire la autoritatea vamală de documente false, şi la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită în dosarul „Casa din Băneasa”.

Miron Mitrea – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, în 2002.

Fostul senator PSD a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Casa din Băneasa”, pentru luare de mită.

Şerban Alexandru Brădişteanu – Ordinul Steaua României, în grad de Mare Ofiţer, în 2002. 

Fostul senator PSD, medicul Şerban Brădişteanu a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de trei ani, pentru favorizarea făptuitorului. Şerban Brădişteanu a fost acuzat că a încercat tergiversarea punerii în executare a deciziei din 20 iunie 2012 de condamnare a lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul calităţii”.

Emilian Cutean – Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, în 2004.

Acesta a fost condamnat la cinci ani închisoare cu executare, pentru infracţiuni de corupţie, fiind eliberat în 14 aprilie 2015. Cererea de revizuire se află în curs de judecată la Curtea de Apel Bucureşti.

Rodica Stănoiu – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, în 2002.

Societatea Timişoara îi reaminteşte preşedintelui Klaus Iohannis că CNSAS a stabilit prin decizia nr.1676/7 decembrie 2006, menţinută prin decizia nr. 85 din 6 februarie 2007, că Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiţiei în Guvernul Năstase, a desfăşurat activităţi de poliție politică din anul 1983 până în 1987 și că a semnat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta”. Contestația Rodicăi Stănoiu a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Oradea prin sentinţa nr. 213/19 iunie 2012, rămasă definitivă prin decizia nr. 968/26 februarie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Sectia de contencios administrativ si fiscal.


Societatea Timişoara, alături de László Tőkés: „A fost şi rămâne un simbol al Revoluţiei Române“

adevarul.ro,  luni 7 martie 2016, de Ştefan Both

“Societatea Timişoara” consideră că retragerea decoraţiei Ordinul Naţional „Steaua României” lui László Tőkés este o decizie pripită şi solicită reexaminarea de îndată a acesteia.


“Societatea Timişoara” îşi exprimă dezacordul faţă de decizia preşedintelui României, Klaus Iohannis, de a retrage decoraţia Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler domnului László Tőkés, urmare a Hotărârii Consiliului de Onoare pentru Ordinul Naţional „Steaua României” din data de 20 septembrie 2013.

 

 Decoraţia a fost conferită în anul 2009, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, în semn de înaltă apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând, prin exemplul personal, revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste.

Considerăm că László Tőkés a fost şi rămâne un simbol al Revoluţiei Române, motivaţie care a stat la baza decernării Ordinului.   Pretextul retragerii decoraţiei l-au reprezentat anumite declaraţii, considerate "neconstituţionale".   Or, într-un stat democratic, manifestarea dreptului la liberă exprimare nu poate fi considerată contrară Constituţiei”, se arată în comunicatul transmis de "Societatea Timişoara".   "Societatea Timişoara" are ca scop principal, consacrat în statut şi în Proclamaţia de la Timişoara, apărarea drepturilor fundamentale ale omului, dreptul la liberă exprimare fiind unul dintre cele mai importante.   “Societatea Timişoara consideră că avem de-a face cu o decizie pripită şi solicită reexaminarea de îndată a acesteia”, suţin cei din "Societatea Timişoara".


Societatea Timişoara a depus plângere penală împotriva organizatorilor expoziţiei "Our Body" (video)
epochtimes-romania.com,  joi, 18 februarie 2016, de Gina Sturdza

Societatea Timişoara a introdus o acţiune civilă prin care solicită închiderea expoziţiei, interzicerea expunerii de corpuri umane plastinate în Timişoara şi înhumarea cadavrelor. De asemenea, Societatea a depus o plângere penală împotriva organizatorilor expoziţiei pentru săvârşirea infracţiunii de Profanare de cadavre sau morminte


Reprezentanţii Societăţii Timişoara: Alin Gavreliuc (vicepreşedinte), Piroska Bogdan (secretar executiv al consiliului de conducere) şi Anca Florescu (avocat şi membru) în timpul conferinţei de presă (Epoch Times)

Societatea Timişoara a anunţat miercuri în cadrul unei conferinţe de presă introducerea demersurilor în justiţie împotriva expoziţiei „Our Body: Universul Interior”, găzduită de Muzeul Banatului în Bastionul Theresia.

Având în vedere prevederile legislaţiei civile în vigoare, care protejează valorile sociale referitoare la respectul pentru corpul şi memoria celor dispăruţi, Societatea Timişoara a introdus în data de 12 februarie, la Judecătoria Timişoara, o acţiune civilă prin care solicită închiderea expoziţiei, interzicerea expunerii de corpuri umane plastinate în Timişoara şi înhumarea cadavrelor. Alături de acţiunea civilă, pe calea ordonanţei preşedinţiale, s-a cerut suspendarea temporară a expoziţiei până la soluţionarea definitivă a acţiunii civile de fond.

Reprezentanţii Societăţii Timişoara - Alin Gavreliuc (vicepreşedinte), Piroska Bogdan (secretar executiv al consiliului de conducere), şi Anca Florescu (avocat şi membru) -, au mai anunţat că în data de 16 februarie a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, o plângere penală împotriva organizatorilor expoziţiei „Our Body: Universul Interior” pentru săvârşirea infracţiunii de Profanare de cadavre sau morminte – prevăzută şi pedepsită de art. 383 Cod penal. De asemenea, în urma comunicatului de protest la adresa expoziţiei, al Societăţii Timişoara, din data de 2 februarie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a trimis aspectele invocate de Societate spre competenţă soluţionare Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara.

"Am depus în data de 16 februarie o plângere penală la Parchectul de pe lângă Judecătoria Timişoara pentru profanarea de cadavre. Legislaţia din România are menirea de a proteja valori sociale care includ şi respectul datorat oamenilor după moartea lor. Ne referim la faptul că în considerarea vieţii pe care acel corp a purtat-o odată acelui corp trebuie să i se acorde respect. În cadrul demersurilor în justiţie am arătat că reprezintă o lipsă de etică a expune nişte corpuri umane jupuite de piele cu organele interne expuse într-un mod care sfidează bunul simţ. Nu cunoaştem nimic despre cei cărora le-au aparţinut aceste corpuri. Am arătat că se obţine profit de pe urma acestei expoziţii fără a se arăta cauzele decesului sau un consimţământ venit din partea familiilor celor decedaţi. Noi am arătat că trupurile acelea devin o simplă marfă de pe urma căreia se obţin venituri băneşti”, a notat Anca Florescu, avocat şi reprezentant al Societăţii Timişoara, în timpul evenimentului.

Atât în cadrul demersului civil, cât şi al celui penal, s-a arătat că expoziţia contravine valorilor sociale legate de respectul datorat persoanei decedate: prin modul de expunere al corpurilor, prin faptul că se obţine profit de pe urma acestor corpuri, că nu se prezintă niciun fel de documente legate de corpuri, prin suspiciunile ridicate de provenienţa corpurilor din China, ţară cu privire la care există multiple rapoarte privind traficul de organe umane, organizat de stat, de la prizonieri de conştiinţă, în special Falun Gong, fără consimţământul acestora.

Astfel, vicepreşedintele Societăţii Timişoara, Alin Gavreliuc, a declarat că "Trăim într-un ambient civic în care nu totul este posibil. De aceea, evenimentul care se petrece în Timişoara atentează la ceea ce înseamnă exigenţa civică a Timişoarei. Intervenim din trei motive. Credem că o asemenea expoziţie atentează asupra demnităţii fiinţei umane, există o decenţă care însoţeşte tratarea morţii. Felul în care s-a organizat expoziţia, care are şi un obiectiv lucrativ, urmăreşte şi profitul, ne arată că avem parte de ceva care atentează la aceste valori ale convieţuirii civilizate într-o lume democratică şi urmăreşte probabil nişte interese care nu au legătură cu ştiinţa”.

Cu această ocazie, Societatea Timişoara a anunţat că lansează Petiţia "Pentru închiderea expoziţiei «Our Body: Universul Interior» de la Muzeul Banatului Timişoara", care poate fi semnată la:http://www.petitieonline.com/închideţi_expoziţia_our_body-universul_interior_muzeul_banatului




Acuzaţii de profanare de cadavre la Muzeul Banatului! Societatea Timişoara vrea să interzică „Our Body”

debanat.ro, miercuri 17 februarie 2016, de Dariana Bratu

Expoziția „Our Body: Universul interior” a stârnit controverse și la Timișoara. Societatea Timișoara a făcut o plângere penală împotriva organizatorilor expoziției și a cerut suspendarea acesteia până la soluționarea cazului. Acuzația? Nici mai mult, nici mai puțin decât profanare de cadavre.


Pe 5 februarie, la Muzeul Banatului, a debutat „Our Body: Universul interior”, expoziție care folosește cadavre și organe reale pentru a prezenta corpul uman. Societatea Timișoara a făcut o plângere penală și una civilă, în speranța că expoziția va fi interzisă. „Am introdus în 12 februarie, la Judecătoria Timișoara, o acțiune civilă prin care solicităm închiderea expoziției, interzicerea expunerii de corpuri umane plastinate în Timișoara și înhumarea cadavrelor. (…) În 16 februarie a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara o plângere penală împotriva expoziției «Our Body», pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de cadavre sau morminte (…) în urma comunicatului de protest la adresa expoziției, al Societății Timișoara, din data de 2 februarie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a trimis aspectele invocate de noi spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara”, spun cei de la Societatea Timișoara.


Care sunt motivele pentru care s-au depus plângerile? Societatea consideră că „Our Body” prezintă corpurile decedate într-un mod jignitor. „Trăim într-un ambient civic în care nu totul este posibil. Evenimentul care se petrece în Timișoara atentează la ceea ce înseamnă exigența civică a Timișoarei. Intervenim din trei motive. Credem că o asemenea expoziție atentează asupra demnității ființei umane, există o decență care însoțește tratarea morții. Felul în care s-a organizat expoziția, care are și un obiectiv lucrativ, urmărește și profitul, ne arată că avem parte de ceva care atentează la aceste valori ale conviețuirii civilizate într-o lume democratică și urmărește probabil niște interese care nu au legătura cu știința (…) Organizatorii nu au pus la dispoziție documente despre proveniența cadavrelor, nu cunoaștem identitatea acestor cadavre (…) Această expoziție este organizată de Muzeul Banatului. Nu am văzut în agenda publică o asemenea expoziție în 2016, se pare că avem de-a face cu o inițiativă proprie a directorului acestui muzeu, fără o consultare”, susține Alin Gavreliuc, reprezentant al Societății Timișoara.


Directorul Muzeului Banatului, Claudiu Ilaș, spune că nu a fost contactat de Societatea Timișoara și nu vrea să facă declarații pe acest subiect până nu are mai multe informații. Totuși a existat un răspuns din partea organizatorilor expoziției, acesta fiind oferit în ziua deschiderii evenimentului. „Corpurile umane pe care le vedeți sunt împrumutate companiei noastre, în scop educațional. După încheierea expoziției noastre ele vor fi duse înapoi, în Hong Kong, unde vor face parte dintr-o expoziție permanentă. Avem certitudinea că oamenii ale căror corpuri au fost expuse au murit din cauze naturale. Înțelegem pe deplin îngrijorările dumneavoastră, dar vă putem spune că aceste îngrijorări nu sunt valide pentru expoziția noastră. Avem documente care atestă toate aceste lucruri, dar nu avem voie să le facem publice. Ne este interzis să dăm informații despre aceste persoane, care a fost vârsta lor, care le este numele și așa mai departe. Tot ceea ce facem este pentru educație”, a explicat Heidi Pinchal, purtătorul de cuvânt al expoziției. „Our Body” s-a bucurat de mult succes la Timișoara. De la deschidere și până în prezent, expoziția a fost vizitată de aproximativ 2.600 de persoane. Societatea Timişoara a lansat miercuri și o petiție „Pentru închiderea expoziției «Our Body: Universul Interior» de la Muzeul Banatului Timişoara”, care poate fi semnată aici.



Societatea Timişoara protestează faţă de expoziţia de cadavre: 

„Decedaţii provin din China, singura ţară care plastinează cadavre“

Adevărul.ro, marţi 2 februarie 2016,  de Ştefan Both

Începând cu data de 5 februarie, Muzeul Banatului găzduieşte în Bastionul Theresia expoziţia „Our Body: Universul Interior”. Societatea Timişoara cere închiderea şi interzicerea expoziţiei pe teritoriul României.


Societatea Timişoara doreşte să atragă atenţia asupra următoarelor aspecte legate de expoziţia "Our Body: Universul Interior": Expoziţia prezintă corpuri umane reale, înfăţişate în diferite ipostaze, jupuite de piele, cu ţesuturile şi organele interne expuse, conservate prin tehnica plastinaţiei (tratare cu cauciuc siliconic lichid).

“Potrivit declaraţiilor doamnei Heidi Pincher, reprezentant al Universal Exhibition Group, din cadrul conferinţei de presă organizate la deschiderea expoziţiei de anul trecut de la Cluj-Napoca, specimenele expuse au fost procurate de la Anatomical Sciences & Technologies Foundation din Hong Kong, ele aparţinând unor oameni decedaţi în China. Organizatorii au invocat faptul că „legea” nu le permite să prezinte documentele care atestă identitatea decedaţilor expuşi, cauzele decesului, ori documente privind consimţământul lor sau al familiilor lor în vederea folosirii corpurilor în scopuri educaţionale”, susţine cei de la Societatea Timişoara.

Legat de expoziţia ce urmează să se deschidă în Timişoara, Societatea Timişoara consider că “expunerea unor cadavre spre delectarea publicului, în diferite ipostaze, unele chiar ilare, în scopul de a obţine profit, reprezintă un comportament nefiresc faţă de corpul unei persoane decedate, care afectează grav sentimentul de respect faţă de morţi şi contravine credinţelor tradiţionale ale poporului român ce impun un comportament decent faţă de corpul defunctului şi organizarea de funeralii. Dincolo de pretextul educaţional, organizatorii fac practic un spectacol din expunerea corpurilor unor persoane decedate, de pe urma căruia se obţin câştiguri băneşti”.

O expoziţie similară a fost interzisă în aprilie 2009 pe teritoriul Franţei, prin hotărâre judecătorească, în temeiul prevederilor legii civile franceze care statuează că: “Rămăşiţele pământeşti ale persoanei decedate trebuie tratate cu respect, demnitate şi decenţă”. Judecătorii francezi au considerat că: "Spaţiul desemnat de lege pentru cadavre este cel al cimitirului". Tot prin hotărâre judecătorească, Israelul a interzis o astfel de expoziţie în octombrie 2012, pe considerentul că „violează demnitatea umană, inclusiv demnitatea persoanei decedate”, instanţa hotărând ca autorităţile israeliene să ia toate măsurile necesare ca un astfel de eveniment să nu mai aibă loc vreodată în Israel.


“Atragem atenţia că decedaţii provin din China, o ţară totalitară, condusă de regimul comunist, cunoscut pentru încălcarea drepturilor omului, astfel că, în mod firesc, la nivel internaţional s-a ridicat întrebarea dacă  trupurile expuse nu aparţin dizidenţilor executaţi în închisorile chineze. China este acuzată de tortură, tratamente inumane sau degradante folosite în mod obişnuit în sistemul de detenţie chinez, de persecuţii politice şi religioase şi de uciderea prizonierilor de conştiinţă aflaţi în închisorile chineze, în special practicanţi Falun Gong, pentru a le vinde organele pentru profit, afacere organizată de sistemul militar. China este singura ţară care plastinează cadavre, fapt permis, considerăm noi, tocmai de contextul teribil al situaţiei drepturilor omului din această ţară.

În acest context menţionăm faptul că firma americană Premier Exhibitions, care expune în SUA cadavre de acest gen, provenite, în mod evident, tot din China, a fost obligată în anul 2010 de către Procurorul General al New York-ului, Andrew Cuomo, să afişeze pe prima pagină a site-ului Premier Exhibitions un anunţ, potrivit căruia: „Această expoziţie afişează rămăşiţe umane ale cetăţenilor sau rezidenţilor chinezi, primite iniţial de la Biroul chinez de Poliţie. Biroul chinez de Poliţie poate primi corpuri umane din închisorile chineze”.

Mai dorim să arătăm că de obicei companiile care organizează astfel de expoziţii în lume afirmă, la fel ca şi organizatorul de la Muzeul Banatului, că acestea au fost donate de universităţi şi fundaţii chineze, în scopuri ştiinţifice şi educaţionale.

O echipă ABC News a efectuat cu ani în urmă o investigaţie în oraşul Dalian, unde se efectua plastinaţia. A descoperit că "universitatea" despre care se vorbea în acel caz era în fapt o baracă dintr-un ghetou al oraşului. Aici erau plastinate, în condiţii insalubre, cadavre aduse cu camionul – uneori pline de sânge – de la Biroul Securităţii şi Poliţiei din oraşul Dalian”, se arată în comunicatul tarnsmis de Societatea Timişoara.

Pentru motivele expuse mai sus, Societatea Timişoara consideră că o astfel de expoziţie nu ar trebui găzduită de Muzeul Banatului şi nu îşi are locul în nicio altă locaţie din România, fapt pentru care solicită autorităţilor române închiderea şi interzicerea expoziţiei pe teritoriul României.

 

miercuri 30 decembrie 2015

Scrisoare către Președintele României

Găsiți alăturat scrisoarea trimisă Presedintelui României de către Societatea Timișoara, Platforma Memoriei și Conștiinței Europene și domnul Laszlo Tokes, membru al Parlamentului European, care conține un apel pentru susținerea condamnării internaționale a crimelor comunismului și pentru declasificarea tuturor arhivelor Revoluției Române din 1989.


Florian Răzvan-Mihalcea
Președintele Societății Timișoara

Letter to the President of Romania

Please find enclosed a letter to the President of Romania by the Timisoara Society, the Platform of European Memory and Conscience and Mr László Tökés, Member of the European Parliament, which containsan Appeal to support justice for the international crimes of Communism and to de-classify the records of the Romanian revolution of 1989.

Florian Razvan-Mihalcea
President of Timisoara Society

Letter to the President or Romania_28.12.2015.pdf


miercuri 16 decembrie 2015

INVITAȚIE

SOCIETATEA TIMIȘOARA vă invită sâmbătă, 19 decembrie 2015, ora 10.00,

la Salonul Vega-Bastionul Theresia, unde va fi prezentată

PLATFORM OF EUROPEAN MEMORY AND CONSCIENCE

(Platforma Memoriei și Conștiinței Europene)

La această organizație a aderat la 17 noiembrie 2015 și Societatea Timișoara.
 
Participanți la eveniment: membri ai conducerii Platformei-Neela Winkelmanova, Goran Lindblad, Tokes Laszlo, Monica Macovei, europarlamentari și reprezentanți ai societății civile.
 
Platforma Memoriei și Conștiinței Europene este o organizație internațională neguvernamentală non-profit care reunește 51 de instituții și organizații publice și private din 18 țări, active în cercetare, documentare, conștientizarea și educația cetățenilor europeni cu privire la regimurile totalitare din Europa secolului XX.
Inițiativa este menită să analizeze trecutul totalitar și s-a născut în 14 octombrie 2011, la Praga, când a fost semnat actul de înființare a platformei, în prezenţa premierilor Republicii Cehe (Petr Nečas), al Ungariei (Viktor Orban) şi al Poloniei (Donald Tusk), în perioada în care europarlamentarul Tökés László era vicepreşedinte al Parlamentului European. Platforma a propus către Organizația Națiunilor Unite, cu doi ani în urmă, înființarea unui Tribunal Penal care să judece crimele împotriva omenirii comise de regimurile politice din țările foste comuniste.

SOCIETATEA TIMIȘOARA


Societatea Timişoara cere responsabilitate maximă în formarea unui nou guvern

Mediafax miercuri 4 noiembrie 2015, de Liliana Iedu, Adina Oșan

Societatea Timişoara solicită atât preşedintelui Klaus Iohannis, cât şi clasei politice din România, "responsabilitate maximă” în formarea unui nou guvern, după demisia premierului Victor Ponta, şi a atras atenţia că este necesară respectarea referendumului pentru Parlament unicameral.

Societatea Timişoara cere responsabilitate maximă în formarea unui nou guvern (Imagine: Valeriu Tanasoff/ Arhiva Mediafax Foto)

Potrivit unui comunicat de presă, de miercuri, al Societăţii Timişoara, reprezentanţii acestei organizaţii solicită responsabilitate în formarea unui nou guvern, transmite corespondentul MEDIAFAX.

”Societatea Timişoara cere actualei clase politice şi preşedintelui României Klaus Johannis responsabilitate maximă în formarea noului guvern. Cerem public respectarea Proclamaţiei de la Timişoara din 1990, în special a punctului 8 (care face referire la lustraţie - n.r.). De asemenea, socotim că este necesară respectarea referendumului pentru Parlament unicameral, cu 300 de parlamentari”, se arată în comunicat.

Societatea Timişoara mai solicită asumarea votului electronic, dar şi oprirea accesului la funcţiile publice a oricăror demnitari cercetaţi penal.

”Adăugăm blocarea numirii în funcţii publice a traseiştilor politici. Se impune, totodată, asumarea votului electronic pentru românii de pretutindeni. Cerem respectarea sloganului demonstraţiei din 3 noiembrie, «Corupţia ucide» şi, în consecinţă, oprirea accesului la funcţiile publice a oricăror demnitari cercetaţi penal”, se mai arată în acelaşi comunicat.

Societatea Timişoara a luat fiinţă în prima lună după Revoluţia din decembrie 1989, fiind fondată de un grup de intelectuali timişoreni care au participat la evenimentele de atunci.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că îşi depune mandatul şi că speră că demisia Guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă, adăugând că este nevoie de soluţii raţionale. Ponta consideră că supărarea cetăţenilor nu trebuie să degenereze în violenţă stradală, de aceea demisia Guvernului este cea mai oportună soluţie.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că vrea să termine în această săptămână prima rundă de consultări cu partidele parlamentare, iar după aceea va expune primele concluzii şi opinia sa în ce priveşte demersul ulterior.

Iohannis a menţionat că aceste consultări, "în varianta optimală", vor avea loc joi, cel târziu vineri.

"Vom avea un guvern interimar, vom avea o soluţie pe care o voi comunica atunci când ea se cristalizează", a mai spus preşedintele.

Menţionând faptul că în cursul acestei zile şi partidele şi analiştii "au vehiculat fel şi fel de variante", preşedintele a precizat că el nu doreşte, la acest moment, să intre "în detalii tehnice".

"După ce vom parcurge următorii paşi şi după prima rundă de consultări, voi veni în faţa opiniei publice, voi expune primele concluzii şi voi expune opinia mea în ceea ce priveşte demersul ulterior", a spus Klaus Iohannis.

Demisia lui Victor Ponta din funcţia de prim-ministru a ajuns, miercuri seară, la Preşedinţie, în acelaşi document fiind înaintată şi propunerea ca Mircea Duşă să fie premier interimar, conform unor surse oficiale.


Dezbatere la Universitatea de Vest din Timişoara

Invitaţie la psihanaliza societăţii româneşti


luni 26 octombrie 2015

Vineri, 30 octombrie, de la ora 17.00, în amfiteatrul A01 al Universității de Vest din Timișoara, va fi organizată dezbaterea cu tema: Trauma colectivă, moștenirea nevăzută a “experimentului” comunist în societatea românească.
 
Organizatori: Societatea Română de Psihanaliză; Societatea Timișoara; Centrul de Diagnoză Socială din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie, UVT.
 
Responsabil local: Speranța Rodica Pantelie, psihanalist în formare.
 
Coordonatorii dezbaterii: Smaranda Vultur, antropolog; Adriana Babeți, scriitor; Alin Gavreliuc, psihosociolog.
 
Vă așteptăm!

Societatea Timişoara


Pictori sârbi la Salonul Vega al Societății Timișoara

miercuri 9 septembrie 2015

 Vineri, 11 septembrie 2015, începând cu ora 19.00, la Galeria ”Vega” a Societății Timișoara, în incinta Bastionului Theresia din Timișoara,  va  avea loc vernisarea expoziției realizată de pictori din Serbia, intitulată "Artiștii în libertate condiționată".

 Operele de artă ale colectivului "Zampa di Leone" vor fi disponibile publicului timișorean până în 21 septembrie 2015.

 Vor fi prezenți la Timișoara, în toată această perioadă, autorii  expoziției (pictorii Jelena Gorički și Vladimir Mojsijević).

 Potrivit domnului Slavko Timotijević, curatorul expoziției, "toți autorii lucrărilor din această expoziție sunt preocupați, în esență, de patologia socială și de efectele ei asupra aspectelor individuale ale realității; prin arta lor, ei redau patologia, amnezia și medicamentul, reprezentând un fel de avertizare, încercând totodată și o corecție a perioadei de tranziție sălbatică. În acest fel, arta lor devine o interfață între realitatea pe care societatea, în aspectul ei oficial, încearcă, pe de o parte, să o ascundă, iar pe de alta, într-un mod ciudat, chiar morbid, să o sprijine și să o dezvolte. În acest sens, rolul artiștilor devine semnificativ în încercarea de a  identifica și expune această practică. "

 La deschiderea expoziției multimedia, pe lângă autori (Jelena Gorički, Vladimir Mojsijević), va lua cuvântul  și curatorul expoziției, criticul de artă Slavko Timotijević.

 Până în prezent, expoziția a fost găzduită de mai multe orașe din Serbia.

 Mai mult despre eveniment la: https://www.facebook.com/events/511149859039928/

Societatea Timișoara

președinte, Florian Răzvan-Mihalcea


Miniştrii de Justiție din 11 țări europene cer CONDAMNAREA crimelor comunismului

marţi 25 august 2015 

Miniștrii  Justiţiei  din  11  ţări  au  semnat o  declaraţie  comună despre  necesitatea înfiinţării  unui  tribunal  internaţional  pentru  investigarea  crimelor  comunismului.

Iniţiativa  a  fost înaintată de către ministrul Justiţiei din Estonia, Urmas Reinsalu, în cadrul conferinţei internaţionale de la Tallinn, dedicată împlinirii a 76 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. „Trebuie  să  estimăm  crimele  regimurilor  comuniste  la  nivel  internaţional  și  să  le  condamnăm împreună. În prezent, crimele comise de regimurile comuniste sunt în afara jurisdicţiei tribunalelor internaţionale. De aceea, propunem încheierea unui acord interstatal, în baza căruia să fie înfiinţat untribunal  internaţional  care  să  investigheze  crimele  comunismului,  în  același  mod  în  care  au  fostinvestigate  și  crimele  regimului  nazist”,  a  declarat  ministrul  estonian  al  Justiţiei,  citat  de  ziarul Postimees. El a mai precizat că, în vreme ce crimele naziste au avut parte, după procesul de la Nuremberg, de ocondamnare  legală,  recunoscută  la  nivel  internaţional,  crimele  regimului  comunist  nu  au  fost condamnate încă în acest mod.

Declaraţia de la Tallinn: „Victimele crimelor totalitare au dreptul la justiție”

Ȋn cadrul conferinţei  internaţionale de la Tallinn a fost adoptată o declaraţie comună, semnată de miniștrii Justiţiei din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Ucraina și Georgia. „Ȋn  această  zi  pan-Europeană de comemorare  a  victimelor regimului  totalitar, comemorăm toate victimele acestor regimuri. Noi trebuie să luptăm împreună împotriva totalitarismului, indiferent de fundamentul său ideologic sau de formele sale de exprimare. Misiunea sistemului de învăţământ este aceea de a promova dreptatea istorică și de a oferi această dreptate tinerei generaţii, prin cunoștinţe adecvate despre genocidurile motivate ideologic și despre crimele comise în trecut împotriva umanităţii, dar și despre cauzele lor.

Memoria victimelor regimurilor totalitare ne obligă să condamnăm afișarea simbolurilor regimurilor totalitare, atunci când ele servesc tentativelor de a justifica și glorifica actele acestor regimuri. Toate  regimurile  totalitare,  precum regimul  nazist  și  regimul  comunist,  au restricţionat  sistematic libertăţile  oamenilor și  au încălcat drepturile lor,  în cele mai extreme forme,  prin crime motivateideologic  împotriva  umanităţii.  Multe  dintre  crimele  comise  de  regimurile  totalitare  au  fost genociduri, prin natura lor.

Genocidul și crimele împotriva umanităţii sunt infracţiuni ce nu se prescriu.

Victimele crimelor totalitare au dreptul la justiţie. Din păcate, practica de investigare și de urmărire penală a crimelor regimurilor comuniste a fost insuficientă și inconsistentă în multe ţări. Baza de  conciliere și  de  construire  a  unui  viitor  este  dreptatea.  Ȋn  competenţa  instanţelor internaţionale existente nu intră investigarea crimelor comise în trecut de regimurile comuniste și nici sancţionarea celor vinovaţi de ele.

Credem că este necesar să se analizeze posibilitatea unei cooperări internaţionale, în vederea înfiinţării unei instituţii speciale, care să investigheze crimele regimurilor totalitare, inclusiv crimele regimului comunist, așa cum crimele regimului nazist au fost condamnate,iar vinovaţii au fost pedepsiţi. Este important să formăm un grup de lucru din experţi care să studieze problema.

Credem că este necesar să subliniem că accesul  publicului la arhivele ce conţin informaţii  despre crimele tuturor regimurilor totalitare trebuie să fie asigurat în toate ţările. Facem un apel către guvernele tuturor ţărilor europene să ofere sprijin, atât moral, cât și material, pentru investigarea istoriei  regimurilor totalitare,  prevenind astfel  manipularea faptelor istorice,  și pentru  introducerea acestor rezultate în investigaţii”.


25 august 2015

DECLARAŢIA DE LA TALLINN

„În această zi pan-europeană de comemorare a victimelor regimurilor totalitare, ne aducem aminte de toate victimele acestor regimuri. Trebuie să fim uniţi împotriva totalitarismului, indiferent de sursele sale ideologice şi de forma lui de exprimare. Sarcina sistemului de educaţie este de a promova justiţia istorică şi de a oferi mai tinerei generaţii surse adecvate de cunoaştere a genocidelor motivate ideologic şi a crimelor împotriva umanităţii comise în trecut, dar şi a cauzelor lor. Memoria victimelor regimurilor totalitare ne obligă să condamnăm expunerea de simboluri ale regimurilor totalitare, acolo unde acestea servesc la tentative de a justifica şi eroiza actele acelor regimuri. Toate regimurile totalitare, ca cel nazist şi cel comunist, au restricţionat sistematic libertăţile oamenilor şi le-au încălcat drepturile, sub forma lor extremă de crime împotriva umanităţii, motivate ideologic. Multe dintre crimele comise de regimurile totalitare au fost de natură genocidală. Genocidul şi crimele împotriva umanităţii sunt crime care nu se prescriu. Victimele crimelor comise de regimurile totalitare au dreptul la justiţie. Din păcate, practica investigării şi condamnării crimelor regimului comunist este insuficientă şi lipsită de coordonare între ţări. Fundamentul pentru conciliere şi construirea viitorului îl reprezintă justiţia. Competenţa curţilor supranaţionale existente nu include investigarea crimelor din trecut comise de regimurile comuniste şi pedepsirea celor vinovaţi. Considerăm că este necesară explorarea posibilităţii unei cooperări supranaţionale pentru a înfiinţa o instituţie specială care să investigheze crimele regimurilor totalitare, incluzând crimele regimului comunist, aşa cum crimele regimului nazist au fost condamnate şi părţile vinovate pedepsite. Este important să se formeze o echipă de experţi care să analizeze această problemă. Considerăm că este necesar să evidenţiem faptul că toate ţările trebuie să asigure accesul public la arhivele care conţin informaţii legate de crimele regimurilor totalitare. Solicităm guvernelor tuturor ţărilor europene să ofere atât sprijin material, cât şi moral pentru investigarea istoriei regimurilor totalitare, pentru a preveni manipularea datelor istorice şi pentru valorizarea rezultatelor investigaţiilor."


Societatea Timișoara cere sesizarea Parchetului cu privire la obstrucționarea votului românilor de la Paris, din noiembrie 2014

Timpolis, luni 24 august 2015, de Oana Dima
 
Înalta Curte de Casație și Justiție nu a stabilit nici până azi termenul de judecată al recursului formulat de Societatea Timişoara, în urmă cu mai mult de patru luni, deşi judecarea acestor cereri se face în regim de ordonanță președințială, de urgență. 


Societatea Timisoara sigla si Florian Mihalcea

 Societatea Timișoara a reclamat la Biroul electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate refuzul Biroului secției de votare nr. 61 din Paris de a soluționa întâmpinarea depusă de observatorul său, Constantin Mihai Firănescu, cerând sesizarea organelor de cercetare penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de împiedicare a exercitării depturilor electorale, prevăzută de art. 385 alin.1 Cod penal.

Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată de Biroul electoral nr. 48, prin decizia nr. 10/18 noiembrie 2014, în 21 noiembrie 2014, contestația Societății Timișoara împotriva acestei hotărâri fiind declarată inadmisibilă. Ulterior, în baza Legii contenciosului administrativ, Societatea Timișoara a chemat în judecată Autoritatea Electorala Permanentă (succesoarea BEC) printr-o acțiune depusă la Curtea de Apel București, cerând invalidarea deciziei BEC și trimiterea întâmpinării și a listelor de semnături ale persoanelor vătămate către organele de cercetare penală.

În 19 martie anul acesta, prin sentința civil, Curtea de Apel București a respins cererea ca inadmisibilă. Recursul declarat de Societatea Timișoara, în 17 aprilie, se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția Contencios Administrativ și Fiscal. „Deși au trecut patru luni, iar potrivit Legii nr. 370/2004, pentru alegerea Presedintelui României, judecarea acestor cereri se face în regim de ordonanță președințială, de urgență, cu participarea procurorului, primul termen de judecată nu a fost stabilit nici până acum”, declară, într-un comunicat preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea.

DNA anchetează, în prezent, posibila obstrucționare a procesului de votare în străinătate la alegerile prezidențiale din decembrie 2014. „Deși dosarul Diaspora a fost preluat în urmă opt luni de către DNA, de la Parchetul General, ancheta se află tot în stadiul cercetării penale in rem, cu privire la fapte”, reaminteşte Florian Mihalcea. Acesta mai spune că Autoritatea Electorală Permanentă, Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe au trimis la DNA mai multe documente, iar în cauză au fost audiate mai multe persoane, între care nu se află însă înalții demnitari cu putere de decizie din timpul alegerilor din 2014, precum miniştrii de Externe, Titus Corlăţean și Teodor Meleşcanu, sau premierul Victor Ponta.

Societatea Timişoara reaminteşte că europarlamentarul Monica Macovei, membru al Societății Timișoara, a depus două plângeri penale împotriva lui Titus Corlăţean şi Viorel Ponta, pentru obstrucţionarea votului românilor din străinătate.


Protest împotriva modificării Codului Penal, la Timişoara

Organizatorii avertizează populaţia: „Tăcerea a avut, are şi va avea consecinţe”

Timpolis, miercuri 17 iunie 2015, de Oana Dima 
 
Reprezentanţii câtorva ONG-uri au protestat aseară, la Timişoara, faţă de preconizatele modificări pe care parlamentarii Puterii vor să le aducă la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală.

Protest M10 Timis pentru egalitatea cetatenilor in fata legii (10) Foto Costi DumaProtestul a fost organizat, în faţa Prefecturii Timiş, de către filiala Timiş a Asociației M10, Societatea Timișoara, Asociaţia SPICC și Asociaţia Civică şi Umanitară Mâna Ajutătoare. Reprezentanţii acestor organizaţii au protestat împotriva decapitării instituţiilor anticorupţie şi a modificării Codului Penal, „prin intervenţia perversă a unor politicieni constituiţi într-un adevărat grup infracţional”, atrăgând atenţia că Justiţia trebuie lăsată să funcţioneze în baza legilor care protejează interesul comun şi a unei Constituţii care prevede că „Nimeni nu este mai presus de lege”.

În timpul protestului au fost purtate pancarte pe care au putut fi citite mai multe mesaje: „Fără imunitate!”, „Vrem egalitate, nu imunitate!”, „Toate popoarele au hoţii lor, însă nu toate popoarele le permit hoţilor să conducă”, „Jos labele de pe Justiţie!”, „Bucuraţi-vă de noul Cod Penal, nu-l lucraţi!”, „Egali în faţa legii”, „Fără demnitari penali”, „Nu vă mai îmbuibaţi din banii contribuabililor” sau „Hoţii politici cu pensii speciale”.

Protest M10 Timis pentru egalitatea cetatenilor in fata legii (12) Foto Costi DumaSuntem cetăţeni şi avem drepturi! Avem dreptul să fim reprezentaţi de oameni oneşti, avem dreptul la stabilitate şi prosperitate. Suntem cetăţeni şi avem obligaţii! Avem obligaţia de a stopa derapajele clasei politice. E timpul să refuzi complicitatea tacită cu politicienii corupţi, care zilele acestea pun la cale modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Unii politicieni nu se mai mulţumesc doar cu subsolurile sistemului transpartinic, au prins curaj şi vor, la vedere, sub nasul nostru, să ajusteze legile şi Codurile Pentru a se proteja de consecinţele juridice ale corupţiei”, se arată în manifestul organizatorilor protestului.

Totodată, aceştia cer populaţiei implicare, avertizând că „Tăcerea a avut, are şi va avea consecinţe! Consecinţele neimplicării le simţi în viaţa ta de zi cu zi”. Şi explică faptul că retragerea din spaţiul public a cetăţenilor a făcut posibil ca o parte din clasa politică să funcţioneze după regulile unui grup infracţional, avertizând: „Eşecul clasei politice poate însemna şi eşecul nostru.”



Președintele Societății Timișoara: 

„Comuniștii au acționat în același mod ca și fasciștii, care au ucis civili și au ars cadavre”

Timpolis, luni 15 iunie 2015, de Ligia Huţu

Ideea înființării unui tribunal penal european care să judece crimele comunismului este oportună, în vederea analizării tuturor atrocităților comise în timpul regimurilor comuniste din țările Europei de Est, este de părere președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea. Acesta este de părere și că ruperea definitivă a României de trecut este posibilă doar prin judecarea și condamnarea celor care s-au făcut vinovați, la începutul anilor '90, de perpetuarea practicilor fostului regim.

Societatea Timisoara sigla si Florian Mihalcea

„Revoluția din Decembrie 1989 a continuat până în 15 iunie 1990”

Zugrăvind plastic modul în care tentaculele regimului comunist, care au supraviețuit Revoluției din Decembrie 1989, s-au revitalizat rapid în primele luni ale anului 1990, după convertirea fostei Securități în serviciu de informații, președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, s-a referit la argumentele care îndreptățesc catalogarea situației drept „represiune în formă continuată”. Şi a prezentat modul în care exponenții fostelor structuri și-au perpetuat vechile practici, dar și abordările de tip diversionist, pentru a înăbuși spiritul continuator al Revoluției al protestelor de stradă din martie 1990 și a fenomenului Piața Universității, reprimat brutal și sângeros prin Mineriada din 13 – 15 iunie 1990. Revoluția nu a fost una ce a durat o săptămână, nu a fost doar între 15 – 22 decembrie 1989, nu și-a ars atunci toate etapele unei revoluții autentice, așa cum este ea descrisă, ca fenomen social, în cărțile de istorie, ci ea a continuat pe tot parcursul anului 1990, până în 15 iunie 1990”, a declara Florian Mihalcea, sâmbătă, în cadrul dezbaterii Decembrie 1989 – Timişoara, Martie 1990 – Târgu-Mureş, Iunie 1990 – Bucureşti. Represiune în formă continuată, aceleaşi victime, aceiaşi călăi”, prilejuite de împlinirea a 25 de ani de la începutul represaliilor din Piața Universității.
Adăugând că, mai întâi în Decembrie 1989, apoi în martie 1990 și, ulterior, în iunie 1990, aceleași sisteme represive au fost cele care au încercat reducerea la tăcere a reprezentanților societății civile. Cei din cadrul Securității au fost aceiași oameni, reactivați, spălați de toate păcatele trecutului și transformați în ofițeri de informații”, declară președintele Societății Timișoara, precizând că acești exponenți ai structurilor tentaculare ale regimului știau exact ce anume trebuie să facă pentru a reprima o manifestație.
Jurnalele de luptă al Ministerului Apărării Naționale din 1989 sunt izbitor de asemănătoare cu jurnalul de luptă al acțiunii din iunie 1990”, mai spune Florian Mihalcea, evocând episoade elocvente menite să probeze nu doar faptul că, în cazul tuturor celor trei evenimente menționate, s-a procedat la fel, de către aceiași oameni, dar și un episod legat de o deplasare la Timișoara a fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu. Care, în primăvara anului 1990, sosit să negocieze o împăcare a reprezentanților Societății Timișoara cu Ion Iliescu, propunere care i-a fost refuzată tranșant, a anticipat, prin declarațiile sale, izbucnirea conflictului interetnic de la Târgu Mureș. O să vedeți în câteva zile ce se va întâmpla în Transilvania”, afirmă Florian Mihalcea că a declarat atunci Virgil Măgureanu, într-o discuție purtată cu universitarii timișoreni Daniel Vighi și Vasile Popovici, ambii membri ai Societății Timișoara.

„Solidaritatea s-a născut în 17 Decembrie, în jurul acestor semeni ai noștri, despre care nu se știa dacă sunt în viață”

Florian Mihalcea a evocat și caracterul brutal în care exponenții regimului comunist au înțeles să procedeze nu doar la eliminarea fizică a adversarilor lor, ci și la distrugerea cadavrelor acestora. Context în care a amintit despre cele 41 de cadavre ale timișorenilor răpuși de gloanțe la Revoluție, arse apoi la crematoriu, în București. „Cele 41 de cadavre transportate la București au fost arse, fapt care ne-a oripilat pe toți. Același lucru l-a făcut Hitler în timpul războiului, cu victimele de la Auschwitz și de la alte lagăre erau arse. Comuniștii au acționat în același mod ca și fasciștii, care au ucis civili și au ars cadavre. Lucru care este deasupra înțelegerii noastre creștine și umane. Solidaritatea din Timișoara, începând cu 17 decembrie 1989, s-a format în jurul acestor cadavre. Nu se știa nimic despre acești semeni ai noștri, dacă sunt în viață, dacă au fost arestați sau au fost uciși”, declară Florian Mihalcea.
Adăugând că acesta a fost contextul în care timișorenii nu au cedat, au continuat și au încercat mereu să afle adevărul. Motiv pentru care, a mai precizat președintele Societății Timișoara, ideea înființări unui Tribunal Penal care să judece crimele comunismului, în contextul unei extrem de necesare clarificări, în Europa, a problemei crimelor comise de regimurile politice din toate țările foste comuniste, apare ca o necesitate.
Aspect susținut ca atare de către Platforma Memoriei și Conștiinței Europene, inițiativă menită să analizeze trecutul totalitar și care s-a născut în 14 octombrie 2011, la Praga, când a fost semnat actul de înființare a platformei, în prezenţa premierilor Republicii Cehe, Petr Nečas, al Ungariei,Viktor Orban, şi al Poloniei, Donald Tusk, în perioada în care europarlamentarul Tökés Lászlóera vice-preşedinte al Parlamentului European.
„Există în continuare o apărare sistemică a fostului președinte Ion Iliescu”
Toro Tibor, Tokes Laszlo, Florian Mihalcea Foto Costi DumaFlorian Mihalcea a mai opinat și că, dacă în plan european este necesară o analiză a comunismului și a implicațiilor sale, în plan național este necesară o impulsionare a judecării dosarelor, multe dintre acestea fiind gata instrumentate, însă la tergiversarea cărora se asistă impasibil de ani de zile. Situație care se opune inclusiv înțelegerii actualei situații din România, în care țara este decimată de corupția sistemică, ale cărei rădăcini se trag și din neclarificarea la timp a împrejurărilor care i-au îngăduit vechiului regim să se replice. „Procesul Revoluției de după 22 Decembrie 1989 și cel al Mineriadelor – care nu sunt încă judecate – au fost tergiversate și există în continuare o apărare sistemică a fostului președinte Ion Iliescu”, subliniază Florian Mihalcea. Acesta remarcând că, în vreme ce dosare recente sunt judecate cu celeritate, iar Parchetele dovedesc că se mișcă, chiar și atunci când este vorba de nume grele ale politicii actuale, în ceea ce îl privește pe fostul președinte Ion Iliescu, „un personaj ieșit deja de pe scena politică”, dosarele se urnesc atât de greu „ca o naștere cu forcepsul”, situația fiind similară cu cea a fostului director SRI din anii '90, Virgil Măgureanu.
Care este puterea din spatele acestei protecții pe care o au anumite personaje care sunt protejate foarte bine?”, se întreabă Florian Mihalcea. Adăugând și că dosarele la care a făcut referire sunt finalizate și ar fi trebuit să se afle deja în instanță, spre a fi lămurite.
Cred că această tergiversare are o mare influență asupra politicii noastre actuale și asupra a tot ce a urmat ulterior: corupția generalizată și toate dosarele de corupție. Prin faptul că nu s-au judecat, s-a creat deja un sistem de relații ce a continuat apoi în economic, prin care oamenii au încercat să se acopere unii pe alții”, a relevat președintele Societății Timișoara.
Florian Mihalcea a mai precizat și că întreg acest păienjeniș din care procurorii nu mai izbutesc să iasă nu s-a născut peste noapte, ci a fost creat din persoane care au făcut parte din vechiul sistem, așa cum a fost și cazul fondatorului trustului de presă Intact, Dan Voiculescu. Referitor la toate aceste persoane care au perpetuat regimul, pătrunzând în viața publică pe fondul refuzului aplicării prevederilor Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, Florian Mihalcea a precizat că nu au fost animate de egalitarismul de tip comunist, ci s-au lăsat călăuzite exclusiv de dorința înavuțirii lor cât mai rapide.
Societatea Timișoara a găzduit, sâmbătă, la Salonul Vega, dezbaterea intitulată „Decembrie 1989 – Timişoara, Martie 1990 – Târgu-Mureş, Iunie 1990 – Bucureşti. Represiune în formă continuată, aceleaşi victime, aceiaşi călăi”, prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la începerea represaliilor dispuse de către exponenții puterii instaurate după Revoluție împotriva manifestanților din Piața Universității.
În cadrul dezbaterii – moderate de Toró Tibor, fost deputat, vicepreşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania – au expus opinii referitoare la situația de atunci și la regretabila perpetuare, până în prezent, a unei stări de fapt care îi generează României mari neajunsuri, europarlamentarul Tőkés László, generalul maior (r) Dan Voinea, fost procuror-şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

Generalul maior (r.) Dan Voinea, la Timişoara: 

„Echipajele de mineri care au plecat spre București au fost coordonate de ofițeri de securitate”

Timpolis, luni 15 iunie 2015, de Ligia Huţu

Deşi documentat, dosarele crimelor comise la Revoluție şi cele ale Mineriadelor sunt păstrate în sertare de către exponenții sistemului dinainte de 1989 care nu este încă defunct, declară, la Timişoara, fostul procuror-şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Dan Voinea.

Dan Voinea intervievat Foto Costi Duma


„Sistemul a învins, e la putere, împarte banii, piața”

Evocând evenimentele petrecute în Decembrie 1989 și, ulterior, în martie și iunie 1990, generalul maior (r) Dan Voinea a precizat că este legitimă plasarea lor sub auspiciile genericului „represiune în formă continuată, aceleași victime, aceiași călăi”. „Aceleași instituții represive din Decembrie 1989 le regăsim în iunie 1990, cu aceiași oameni”, spune fostul procuror Dan Voinea. Potrivit aprecierii sale, modul în care s-a procedat la Revoluție, dar și anterior, cu mulți dintre oponenții regimului, apropie în mod cert autoritățile comuniste de exponenții regimului nazist: „Tinerii împușcațși arși de la Timișoara îi apropie pe comuniști de naziști. Toți deținuții politici și cei care au decedat în penitenciare nu au ajuns niciodată acasă, trupurile lor nu au fost date familiilor. Ideea de a distruge fizic corpul opozantului politic a fost esența sistemului de atunci. De aceea, abordarea juridică a crimelor comunismului ar trebui să plece de la aceste date concrete”, a opinat Dan Voinea, potrivit aprecieii căruia a fost vorba despre „criminali de sistem”, nu infractori de drept comun.
Dan Voinea a mai apreciat și că acești criminali de sistem care sunt, în parte, inamici nevăzuți – la care s-a referit cu apelativul de „adevărații criminali”– au rămas necunoscuți și nepedepsiți pentru faptele lor:
Justiția trebuie să facă dreptate, pentru că, în statul de drept, victimele nu au voie să își facă dreptate singure. O dovadă că statul de drept nu a funcționat este faptul că grupuri de victime care s-au constituit șși-au căutat dreptatea la CEDO și-au găsit acolo dreptatea. Iar CEDO a criticat Statul român, atrăgând atenția că statul este obligat să îi tragă la răspundere pe criminali”, a relevat fostul procuror militar.

„Cei care au organizat represiunea sunt criminali de sistem”

Dan Voinea reaminteşte că, până în 1995, toate dosarele referitoare la evenimentele petrecute în timpul Revoluției din 1989 și al mineriadelor au fost soluționate cu NUP: „În momentul când am primit plângerile victimelor, am constatat că nu se lucrase la aceste dosare și că ele erau pur și simplu închise”.
Dan Voinea mai spune că o conexare a tuturor acestor dosare, care își așteaptă rândul la a fi judecate, ar putea oferi o reprezentare asupra cursului real al evenimentelor, dar și asupra responsabilităților și vinovățiilor. Dan Voinea a mai relevat și faptul că împotriva oponenților sistemului s-a acționat concertat și bine pus la punct. „Cei care au organizat represiunea sunt criminali de sistem. Iar sistemul a învins, e la putere, împarte banii, piața, și noi simțim acum efectul corupției regimului comunist”, declară Dan Voinea.
Adăugând și că inumanitatea regimului a constat în politica agresivă a celor care au venit la putere împotriva oricărei persoane care a încercat să critice puterea politică: „Punerea lor la punct se poate face doar de către sistemul juridic, pentru crearea acestui sistem inuman, degradant, anticultural. Avem nevoie de proces, e un act nu numai de dreptate, ci și de conștiință națională și civică, un proces benefic într-o societate ce vrea să construiască o altă lume”.

„Trebuie sancțiune penală pentru procurorul care refuză să își facă datoria”

Dan Voinea la Societatea Timisoara Foto Costi DumaReferindu-se la dosarele care sunt lăsate să zacă în sertare, fără a fi judecate, Dan Voinea a apreciat că este inoportun actualul cadru care nu îngăduie tragerea la răspundere a procurorilor pentru ceea ce acesta a desemnat a fi abuzul de putere. „Nu știu dacă magistrații se lasă corectați de lecția CEDO. Nu se poate ca un funcționar public să lucreze discreționar și să nu ai ce să îi faci. Dosarele sunt la Parchet, nu în instanță, de aceea trebuie determinat procurorul să facă ce trebuie să facă, trebuie sancțiune penală pentru procurorul care refuză să își facă datoria. Așa, nu va mai fi în stare un procuror sățină un dosar. Acum e un sistem fără sancțiune, acum Codul de Procedură nu permite intervențiașefului procurorilor. Domnul Ponta a fost șeful comisiei care a modificat Codul de Procedură Penală. Și acestea sunt cauzele pentru care asemenea dosare continuă să stea în fișet, nelucrate”, precizează Dan Voinea, referindu-se cu precădere la dosarele Revoluției și ale Mineriadelor.
Acesta ar fi un alt motiv pentru care pledează consistent pentru înființarea unei instanțe europene care să judece crimele comunismului. „Nu se poate ca Parlamentul European să spună «nu» crimelor comunismului”, declară Dan Voinea. Apreciat și că, în aceste condiții, dosarele ar putea fi judecate de către o instanță neutră și nu de către o parte dintre exponenții unui sistem despre care a declarat că ”a tras în oameni, cu instituții care au supraviețuit și care sunt puse acum să îți facă dreptate”.

„Noul Cod de Procedură Penală permite copierea dosarelor”

Dan Voinea a informat și că a căutat să documenteze inclusiv legăturile fostei Securități cu invocații teroriștii, context în care a evocat existența unei solicitări de colaborare adresată fostului procuror european antimafia, Carla del Ponte. „Există și un asemenea dosar de terorism care așteaptă, care stă acolo, lucrat cu unul dintre cei mai mari magistrați ai lumii, Carla del Ponte”.
Dan Voinea mai spune că noul Cod de Procedură Penală permite copierea dosarelor. Context în care a îndemnat la solicitarea accesului la aceste dosare, în vederea documentării unor cărți menite să ateste realitățile acelei perioade.

„Echipajele de mineri care au plecat spre București au fost coordonate de ofițeri de securitate”

El mai spune că, în iunie 1990, echipajele de mineri care au plecat spre București au fost coordonate de ofițeri de securitate, evocându-i, printre alții, pe Nicolae Cămărășescu, ofițerul de securitate care i-a însoțit pe minerii din Valea Jiului, pus oficial sub urmărire de către procurorii militari pentru implicarea în Mineriada din 13 – 15 iunie, dar și pe maiorul de Securitate de la Târgu Jiu, Titu Bondoc, cel care, îmbrăcat în haine de miner, a mobilizat schimbul doi al Minei Albeni la drum spre București.

"Pentru fiecare cadavru incinerat, a tras pe perete, cu un cui, câte o linie…"

Dan Voinea a oferit și detalii referitoare la modul în care s-a procedat cu morții Timișoarei, care au fost transportați la București, cu camioanele: „La Crematoriu au fost arse în două cuptoare”, a mai precizat Dan Voinea. Relatând și episodul tulburător al unei discuții pe care a purtat-o cu unul dintre muncitorii de la crematoriu, în ianuarie 1990. Care i-a istorisit că, pentru fiecare cadavru pe care l-a incinerat atunci, a tras pe perete, cu un cui, câte o linie, gândindu-se că, la un moment dat, cineva îl va întreba despre cele petrecute acolo și despre numărul celor dispăruți fără urmă.
„Implicarea acestor servicii în toate acestea a fost o realitate”, a conchis generalul maior (r.) Dan Voinea.

Susținere pentru inițiativa de înființare a unei autorități judiciare europene pentru condamnarea crimelor comunismului

Tokes Laszlo, Florian Mihalcea si Dan Voinea la Societatea Timisoara (2) Foto Costi DumaFostul procuror Dan Voinea și-a exprimat susținerea față de intenția formulată de europarlamentarul Tőkés László de a acționa în vederea înființării unei autorități judiciare europene pentru cercetarea și demascarea crimelor comunismului. Idee care datează, a relevat Dan Voinea, încă din perioada în care Tőkés László era vicepreședinte al Comisiei Parlamentare a Parlamentului European și când a fost aprobată rezoluția privind înființarea Platformei Memoriei și Conștiinței Europene. Demersul este cu atât mai îndreptățit cu cât, spune Dan Voinea, nici în plan intern nu se cunosc încă foarte bine realitățile menite să contureze imaginea de ansamblu a consecințelor dramatice generate de regimul comunist după instaurarea lui, și nici numărul exact al victimelor regimului, estimate la câteva milioane. În plus, a mai relevat Dan Voinea, voința instituțiilor statului de a elucida aceste circumstanțe istorice este precară, multe dintre aceste instituții fiind subordonate factorului politic. În context, Dan Voinea a făcut referire la situația Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc, membru fondator, alături de alte 20 de instituții, din 13 țări europene, al Platformei Memoriei și Conștiinței Europene, care a întrerupt, anul trecut, demersurile efectuate în regim de voluntariat, de evidențiere, pe categorii și perioade, a victimelor regimului comunist din România.
Societatea Timișoara a găzduit, sâmbătă, la Salonul Vega, dezbaterea intitulată „Decembrie 1989 – Timişoara, Martie 1990 – Târgu-Mureş, Iunie 1990 – Bucureşti. Represiune în formă continuată, aceleaşi victime, aceiaşi călăi”, prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la începerea represaliilor dispuse de către exponenții puterii instaurate după Revoluție împotriva manifestanților din Piața Universității.
În cadrul dezbaterii – moderate de Toró Tibor, fost deputat, vicepreşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania – au expus opinii referitoare la situația de atunci și la regretabila perpetuare, până în prezent, a unei stări de fapt care îi generează României mari neajunsuri, europarlamentarul Tőkés László, generalul maior (r) Dan Voinea, fost procuror-şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.


Tőkés László, la Timişoara:

„Europa poate urma drumul credibil al democrației dacă e gata să aducă în fața justiției pe cei care pot fi învinuiți de comiterea crimelor împotriva umanității”

Timpolis, luni 15 iunie 2015, de Ligia Huţu

„Fără compromisuri”, astfel și-a intitulat europarlamentarul Tőkés László expunerea susținută la sediul Societății Timișoara, menită să atenționeze asupra imperativului clarificării circumstanțelor care au îngăduit reprimarea succesivă a manifestațiilor de stradă din timpul Revoluției din Decembrie 1989, apoi din martie 1990 și, ulterior, din iunie 1990.

Tokes Laszlo (3) Foto Costi Duma

„Cât timp se mai poate menține situația în care, într-un stat membru al UE, aceiași călăi să decidă soarta victimelor lor?”

Europarlamentarul Tőkés László a apreciat, în cuprinsul expunerii susținută, sâmbătă, în cadrul dezbaterii „Decembrie 1989 – Timişoara, Martie 1990 – Târgu-Mureş, Iunie 1990 – Bucureşti. Represiune în formă continuată, aceleaşi victime, aceiaşi călăi”, că perpetuarea și revitalizarea, la începutul anilor '90, a structurilor vechiului regim a cauzat grave neajunsuri României. Și a precizat că aplicării Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara – care ar fi permis, încă de atunci, salubrizarea mediului politic românesc – i s-a opus cel pe care l-a desemnat cu apelativul de contrarevoluționarul Ion Iliescu. „Puciul instrumentat de Ion Iliescu a fost urmat de restaurarea comunistă ce ține și în zilele noastre. Partidul și fosta Securitate au revenit la conducerea statului cu ușurință”, luându-și un chip democratic și euroconform, spune Tőkés László. Subliniind că păgubașii acestei continuități și a tuturor consecințelor moștenirii comuniste retrograde sunt țara și poporul român.
Tőkés László a făcut trimitere la argumente de ordin istoric, dar și moral-religios, pentru a-și argumenta convingerea potrivit căreia desprinderea definitivă din ghearele trecutului poate fi făcută doar prin confruntarea directă cu acest trecut. Acesta s-a referit la opinia formulată de fostul președinte ceh, Václav Havel, potrivit căruia „regimul post-comunist pseudo-democratic este falit și condamnat la pieire”, dar și la spusele Apostolului Pavel referitoare la nevoia de consecvență în apărarea adevărului și a propriilor crezuri. „Stați, deci, tari în libertatea cu care Christos ne-a făcut liberi și nu vă prindeți iarăși în jugul robiei”, a citat fostul episcop Tőkés László un îndemn al Apostolului Pavel. Acesta a precizat și că victimelor trebuie să li se facă dreptate: „Victimele cer, chiar și de pe lumea cealaltă, să li se facă dreptate”.
Și a precizat că nu se poate trece cu nepăsare nici peste concluziile raportului de condamnare a comunismului elaborat de echipa coordonată de profesorul Vladimir Tismăneanu, nici peste rapoartele istoricului Marius Oprea, nici peste sacrificiile repetate ale revoluționarului Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie 1989”, și nici peste eforturile susținute ale fostului procuror militar Dan Voinea, referitor la care a apreciat că a fost marginalizat înainte de vreme.
„Întrebarea de bază este care sunt șansele reale ale actului justițiar în cazul crimelor comise odinioară? Cât timp se mai poate menține situația în care, într-un stat membru al UE, aceiași călăi să decidă soarta victimelor lor?”, a chestionat Tőkés László, referindu-se la unul dintre motivele tergiversării soluționării dosarelor Revoluției de după 22 Decembrie 1989, dar și al dosarelor evenimentelor din martie și iunie 1990, indisolubil legate de persoana fostului președinte Ion Iliescu.
„Tragerea la răspundere a lui Ion Iliescu este un fapt care se lasă așteptat. Dreptatea socială trebuie, însă, să prevaleze, iar elita politică să se ocupe cu promovarea echității sociale”, mai spune Tőkés László. Punctând faptul că, în condițiile în care Justiția a dovedit că s-a urnit din loc, România aflându-se aproape de demiterea celui pe care l-a numit „UTC-istul Victor Ponta”, devine plauzibil faptul că va urma și rândul judecării fostului președinte Ion Iliescu.

„Investigarea crimelor comunismului, un demers necesar și în plan european”

Toro Tibor SI Tokes Laszlo foto Costi DumaTőkés László s-a referit și la inițiativa, născută în aprilie 2009, în urma adoptării unei rezoluții, de creare a Platformei Memoriei și Conștiinței Europene, dar și la necesitatea înființării unui Tribunal European menit să investigheze crimele împotriva umanității înfăptuite de dictaturile comuniste și să identifice victimele regimului, dar și pe făptașii încă în viață. „Europa și statele membre ale UE pot urma drumul credibil al democrației și al statului de drept dacă sunt gata să aducă în fața justiției pe cei care pot fi învinuiți de comiterea crimelor împotriva umanității”, a conchis el, menţionând că este absolut necesară impulsionarea acestei inițiative, născută în anul 2009, dar care, din pricina inerției și a necunoașterii de către țările Europei centrale a experienței ororilor comunismului, trece printr-o perioadă de stagnare: „Față de 2009, după cinci ani, suntem într-o situație mai proastă. Actualmente facem noi încercări și insistăm ca, pe scară europeană, să se ia un avânt nou în această investigare a crimelor comunismului”,declară Tőkés László. Potrivit acestuia, stagnarea ar putea fi motivată de „ignoranța tradițională a democrațiilor din Vest față de comunism, pentru că ei nu au avut experiențe directe cu comunismul, nu cunosc exact despre ce s-a petrecut în lumea noastră”, dar și de ceea ce a desemnat a fi influența mare a Guvernelor din țările foste comuniste.
Societatea Timișoara a găzduit, sâmbătă, la Salonul Vega, dezbaterea intitulată „Decembrie 1989 – Timişoara, Martie 1990 – Târgu-Mureş, Iunie 1990 – Bucureşti. Represiune în formă continuată, aceleaşi victime, aceiaşi călăi”, prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la începerea represaliilor dispuse de către exponenții puterii instaurate după Revoluție împotriva manifestanților din Piața Universității.
În cadrul dezbaterii – moderate de Toró Tibor, fost deputat, vicepreşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania – au expus opinii referitoare la situația de atunci și la regretabila perpetuare, până în prezent, a unei stări de fapt care îi generează României mari neajunsuri, europarlamentarul Tőkés László, generalul maior (r) Dan Voinea, fost procuror-şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.


La 25 de ani de la Mineriada din iunie 1990

Dan Voinea şi Tőkés László vorbesc, la Timişoara, despre represiunea în formă continuată

Timpolis, joi 11 iunie 2015, de Oana Dima

Societatea Timişoara organizează o dezbatere despre represiunea în formă continuată, prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la reprimarea sângeroasă a manifestaţiei anticomuniste din Piaţa Universităţii, din iunie 1990.

Mineriada

La dezbaterea „Decembrie 1989 – Timişoara, Martie 1990 – Târgu-Mureş, Iunie 1990  Bucureşti. Represiune în formă continuată, aceleaşi victime, aceiaşi călăi” vor vorbi Tőkés László, europarlamentar din partea Partidului Popular European, preşedinte al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, generalul maior (r) Dan Voinea, fost procuror-şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

Dezbaterea, moderată de Toró Tibor, fost deputat, vicepreşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, va avea loc sâmbătă, 13 iunie, de la ora 11, la Salonul Vega al Societăţii Timişoara, în incinta Bastionului.

Mineriada din 13 -15 iunie 1990 a reprezentat o acțiune concertată de reprimare în forță a fenomenului cunoscut sub numele de Piața Universității, prin care, preț de aproape două luni, exponenți ai societății civile din București și din întreaga țară s-au reunit la Universitate, în cadrul unui protest pașnic, menit să atenționeze asupra deturnării, de către reprezentanții regimului nou instalat, a Revoluției din Decembrie 1989. Instalarea la conducerea României a reprezentanților eșalonului doi al fostului regim comunist și felul în care aceștia nesocoteau idealurile revoluționarilor din Decembrie 1989 au fost o parte din motivele de nemulțumire formulate de protestatarii din Piața Universității.

Președintele Ion Iliescu, proaspăt instalat la conducerea țării, în urma alegerilor din 20 mai 1990, i-a catalogat pe protestatarii din Piața Universității drept „golani” și a solicitat sprijin pentru ceea ce a desemnat a fi procesul de instaurare a ordinii în capitală.

Ca răspuns la această solicitare a lui Ion Iliescu, care îndemna la intervenția celor pe care acesta îi desemna a fi, printr-un apelativ-clișeu, „oamenii de bine”, s-a declanșat, în București, cea mai violentă formă de represiune post-revoluționară a populației civile. În cadrul unor demersuri diversioniste, exponenți ai fostei Securități, forțe de ordine, trupe antitero, dar și reprezentanți ai minerilor, i-au agresat pe manifestanții din Piața Universității, au vandalizat sediile unor partide istorice și numeroase săli de curs, pătrunzând în forță în incinta Facultății de Geologie, a Facultății de Litere, a Facultății de Matematică și a Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”.

Furia oarbă a celor care au reprimat manifestația din Piața Universității s-a revărsat cu precădere asupra intelectualilor, pe care exponenții regimului îi considerau responsabili pentru încercarea de a-i avertiza pe cetățenii României cu privire la caracterul de restaurare a regimului comunist la care se deda noua putere, care îl avea în frunte pe Ion Iliescu.

În 13 iunie, după ce demarase deja acțiunea de reprimare brutală a protestatarilor din Piața Universității, Televiziunea publică a difuzat conținutul unui comunicat al președintelui Ion Iliescu, prin care acesta chema la mobilizare, în jurul clădirii Guvernului și a televiziunii, a tuturor celor pe care îi desemna a fi „forțele conștiente și responsabile”, în vederea a ceea ce acesta numea „apărarea democrației atât de greu cucerite”.

În urma acestui apel, în seara de 13 iunie, mai multe garnituri CFR ticsite cu mineri plecau înspre București, din gările din Valea Jiului. Conduși de cel care le devenise recent lider, Miron Cozma, și preluați, încă de la sosirea lor în Gara de Nord, de către reprezentanți ai SRI și ai forțelor de ordine, o parte au fost direcționați către punctele considerate nevralgice, pentru a se alătura celor care se dezlănțuiseră deja, cu o zi înainte, împotriva protestatarilor din piață și a greviștilor foamei. Manifestanților le-au fost distruse atunci corturile și numeroși studenți și participanți la protest au fost agresați.

Acțiunuile cu caracter represiv au fost apreciate public de către președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit minerilor, reuniți la Romexpo, pretinzând, printre altele, că aceștia au fost solicitați să refacă rondourile de flori vandalizate din fața clădirii Teatrului Național.


Societatea Timișoara DENUNȚĂ votul deputaților în cazul Ponta


Evenimentul zilei, miercuri, 10 iunie 2015, de Georgeta Petrovici


Societatea Timișoara denunță votul sfidător din Camera Deputaților în favoarea lui Victor Ponta. Timișorenii dezaprobă cele întâmplate în Camera Deputaților.


Printr-un comunicat de presă transmis seara trecută, Societatea Timișoara își exprimă revolta și dezgustul față de votul sfidător din plenul Camerei Deputaților, care a condus la respingerea solicitării procurorului general de încuviințare a începerii urmăririi penale a premierului Victor Ponta. ”Scutul aliaților premierului în fața exigențelor legii, manifestat cu o pondere rușinoasă de 2 la 1, ilustrează convingător gravitatea cangrenării clasei politice românești și evidențiază o dată în plus ruptura unei părți semnificative a politicienilor de corpul electoral pe care pretinde că îl reprezintă. Totodată, prin acest gest politic iresponsabil, care va afecta considerabil credibilitatea statului de drept din România, apreciem că s-a depășit un punct critic al disprețului instituțional, ceea ce impune regruparea grabnică a forțelor politice consecvent democratice și a societății civile, în vederea reconfigurării radicale a scenei politice autohtone”, se arată în docuemntul asumat de conducerea organizației timișorene.

Societatea Timișoara dezaprobă introducerea lui Adrian Cioroianu pe lista indezirabililor lui Putin 

Timpolis, joi 4 iunie 2015, de Oana Dima

Societatea Timișoara consideră un grav atentat la libertatea de exprimare decizia guvernului de la Moscova de a declara persona non-grata 89 de europeni, dintre care cinci cetățeni români, printre care și istoricul Adrian Cioroianu.

Adrian Cioroianu Foto citynews

Fost ministru de Externe și viitor ambasador al României la UNESCO, Adrian Cioroianu este şi membru al Societății Timișoara. Fapt pentru care Societatea Timişoara anunţă că se solidarizează cu Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe şi membru al acestei Societăți, în semn de protest faţă de decizia Moscovei de a le interzice, lui şi altor 88 de europeni, intrarea pe teritoriul rus.

Societatea Timişoara spune că acest gest de forță este perceput de lumea democratică drept o încercare a regimului lui Vladimir Putin de a intimida personalitățile care critică politica Rusiei. „Dezaprobăm ferm introducerea pe lista indezirabililor lui Putin a colegului nostru Adrian Cioroianuși a celorlalți cetățeni europeni care au primit interdicție de a intra pe teritoriul rus”, se arată într-un comunicat de presă al Societăţii Timişoara, remis redacţiei.

Zilele trecute, Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial în timpul mandatelor lui Traian Băsescu şliactual preşedinte al Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, a prezentat o listă cu 89 de persoane cărora li s-a interzis să intre în Rusia. Listă datată 26 mai, pe care afirma că a primit-o din partea unui prieten rus şi pe care figurează şi cinci români, respectiv Iulian Chifu,Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Gheorghe Haţegan, director general adjunct la Transgaz, Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe în Cabinetul Tăriceanu, avizat recent pentru postul de delegat permanent pe lângă UNESCO, şi Liviu Chondon, comandor al Forţelor Navale Române.

Pe listă mai apar, printre alţii, liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, Jerzy Buzek, fostul preşedinte al Parlamentului European, vicepremierul britanic Nick Clegg, John Sawers, fost director al MI6, Stefan Fule, fost comisar european pentru extindere, şi Karl Schwarzenberg, fostul ministru ceh de Externe. Lista cuprinde şi europarlamentari şi lideri politici din Germania, Spania, Suedia, Olanda, Letonia, Danemarca, Lituania, Polonia, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Cehia, Estonia, Franţa, Grecia şi Finlanda.

Ministerul de Externe a anunţta, la scurt timp după publicarea acestei liste, că va solicita explicaţii în legătură cu românii cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul rus.


Societatea Timișoara se solidarizează cu Adrian Cioroianu

Agerpres, joi 4 iunie 2015, de COMUNICATE

Societatea Timișoara consideră un grav atentat la libertatea de exprimare decizia guvernului de la Moscova de a declara 'persona non-grata' — alături de alți 84 europeni—cinci cetățeni români, printre care și istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe și viitor ambasador al României la UNESCO. Adrian Cioroianu este membru al Societății Timișoara.
Acest gest de forță este perceput de lumea democratică drept o încercare a regimului lui Vladimir Putin de a intimida personalitățile care critică politica Rusiei.
Dezaprobăm ferm introducerea pe lista indezirabililor lui Putin a colegului nostru Adrian Cioroianu și a celorlalți cetățeni europeni care au primit interdicție de a intra pe teritoriul rus.

Societatea Timișoara

Se susţine necesitatea condamnării oficiale a comunismului printr-o declaraţie în Parlamentul European

Ideea este susţinută de reprezentanții Societății Timișoara și europarlamentarul László Tőkés

Timpolis, duminică 15 martie 2015, de Ligia Huţu

 

O declarație de condamnare oficială a comunismului de la nivelul Parlamentului European și înființarea unui tribunal care să judece crimele comunismului sunt obiective la care au făcut referire președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, și europarlamentarul László Tőkés, în cadrul unei conferințe de presă în care s-a reiterat și caracterul extrem de actual al Proclamației de la Timișoara.

Un demers necesar pentru despărțirea definitivă de trecut

La sediul Societății Timișoara, din Complexul Bastion, a avut loc, sâmbătă, o conferință de presă în cadrul căreia s-a consumat și un moment simbolic, constând în semnarea, de către europarlamentarul László Tőkés, a textului Proclamației de la Timișoara, la împlinirea a 25 de ani de la lansarea documentului, în 11 martie 1990.

Prilejul a fost prefațat de prezentarea publică a diplomei și medaliei oferite cu prilejul decernării Premiului Cetățeanului European pentru anul 2014, acordat Societății Timișoara, la inițiativa lui László Tőkés.

Referindu-se la semnificația pe care o conferă acest premiu, președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, a precizat că distincția europeană marchează, în chip simbolic, împlinirea a 25 de ani de angajare a Societății Timișoara într-un demers susținut vizând instaurarea și consolidarea democrației în România. Şi a declarat că este necesară îndeplinirea a două obiective care ar îngădui țărilor din Europa Centrală și de Est să se desprindă definitiv de trecutul lor comunist: o declarație oficială de condamnare a comunismului făcută de la nivelul Parlamentului European și înființarea unui Tribunal Penal European care să judece crimele și atrocitățile comise în timpul regimului comunist. „Declarația în sine este un document simbolic, dar care ar produce efecte în măsura în care guvernele naționale se vor raporta la această declarație a Parlamentului European, pentru a institui o legislație care să pună capăt definitiv relației cu trecutul totalitar”, este de părere Florian Mihalcea. Adăugând și că aderarea la Uniunea Europeană a fostelor țări ale Europei Centrale și de Est în care au funcționat regimuri totalitare implică faptul că problemele care îi frământă pe cetățenii acestor țări trebuie introduse, la rândul lor, în dezbaterea instituțiilor UE, creând astfel pentru fostele țări comuniste premisele separării clare și definitive de perioada totalitară pe care au străbătut-o.

Tribunalul Penal European, o inițiativă a Platformei pentru Memorie și Conștiință Europeană

Referindu-se la etapele procedurale care trebuie parcurse pentru a permite materializarea celor două obiective enunțate de către președintele Societății Timișoara – o declarație oficială a Parlamentului European de condamnare a crimelor comunismului și înființarea unui Tribunal Penal European care să judece crimele comise de regimurile comuniste – europarlamentarul László Tőkés a precizat că, în 2009, s-a numărat printre inițiatorii Raportului din Parlamentul European care a condamnat ambele regimuri totalitare (regimul nazist și cel comunist)..

Ca urmare a acelei hotărâri, a luat ființă Platforma pentru Memorie și Conștiință Europeană, care a propus, cu doi ani în urmă, către ONU, crearea acestui Tribunal care ar judeca crimele comise împotriva omenirii de către comunism. Consider că încă nici până în prezent nu a dobândit locul meritat acea platformă în sânul Parlamentului European”.

Evocând o serie din demersurile întreprinse până în acest moment în sprijinul inițiativei de înființare a unui Tribunal care să condamne crimele comunismului, Alexandra Răzvan-Mihalcea, membru al Societății Timișoara, a precizat că, în urmă cu cinci ani, a avut loc la Praga o conferință internațională, la care au participat reputați juriști și istorici, care au luat în discuție posibilitatea înființării unui astfel de tribunal, după modelul unor alte mari tribunale penale internaționale.

Proclamația de la Timișoara, o problemă redevenită prioritară pe agenda românilor

În cadrul evenimentului de sâmbătă, de la sediul Societății Timișoara, a fost evocat public și caracterul actual al Proclamației de la Timișoara, precum și importanța continuării demersurilor care să îngăduie finalizarea, în spiritul ei, a Revoluției începută la Timișoara, în decembrie 1989.

Președintele Societății Timișoara a apreciat că redeschiderea recentă a dosarelor mineriadelor probează faptul că Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara și Legea lustrației nu au devenit, în timp, simple chestiuni de interes istoric: “În 11 martie s-au împlinit 25 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara care, în mod benefic pentru noi, a devenit din nou o problemă prioritară pentru agenda românilor. Pentru că, așa cum se știe, tot în această săptămână s-a decis redeschiderea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, redeschidere care este, în primul rând, opera lui Doru Mărieș, membru al Societății Timișoara și președinte al Asociației 21 Decembrie, care, prin demersurile pe care le-a făcut, prin plângerea adresată Curții Europene a Drepturilor Omului și prin greva foamei cu care a însoțit acest demers, a reușit să primească o hotărâre din partea Curții Europene pentru redeschiderea acestui dosar”.

Referindu-se, la rândul său, la textul Proclamației de la Timișoara, László Tőkés a apreciat că acesta are meritul de a refuza și condamna ideologia conmunistă, naționalistă și național-comunistă, chemând la perpetuarea unității din timpul Revoluție și la toleranță și respect reciproc. „Acesta e spiritul Timișoarei, întruchipat și de clericii diferitelor biserici de aici”, a adăugat László Tőkés, care a evocat, în fața celor prezenți, memoria fostului Mitropolit al Banatului, ÎPS Nicolae Corneanu, a rabinului Ernest Neumann, a episcopului Bisericii Romano-Catolice, Sebastian Kräuter, și a pastorului Petru Dugulescu, lideri ai comunităților religioase despre care László Tőkés a declarat că „au susținut ideea de unitatea, în spiritul Timișoarei”.

 „Spiritul Timișoarei trebuie păstrat viu”

László Tőkés a făcut referire, în mesajul rostit, și la ceea ce a desemnat a fi spiritul Timișoarei de conviețuire interetnică. „Cred că acest spirit al Timișoarei trebuie păstrat viu și după 25 de ani”, a declarat europarlamentarul. Potrivit acestuia, constituirea Societății Timișoara și lansarea, acum 25 de ani, a Proclamației de la Timișoara, reprezintă un fapt istoric cu o însemnătate deosebită: „Dați-mi voie să îmi exprim recunoștința și înalta prețuire pentru faptul istoric al constituirii Societății Timișoara.(…) Apreciez că membrii Societății au rămas fideli și consecvenți față de ideile și idealurile Revoluției, față de nevoia de continuare, fără compromis și oportunism, a luptei împotriva comunismului”.

László Tőkés a evocat succint elementele care au marcat transformarea, în zilele lui Decembrie 1989, a mișcării de protest a etnicilor maghiari față de măsura abuzivă de relocare a sa în satul sălăjean Mineu, decisă de reprezentanții regimului comunist, într-o revoltă populară de proporții, care a cuprins ulterior întregul oraș:

Ceea ce a început în fața parohiei (parohia reformată din Piața Maria, din Timișoara – n.red.) e totuna cu continuarea evenimentelor de pe terasa Operei Naționale și, în acest sens, nimeni nu poate face o dezbinare între început și cele ce au urmat acestei întâmplări.(…) Întotdeauna am dat exprimare acestei convingeri că cei care s-au adunat în fața parohiei reformate au fost în majoritate români, cetățeni ai Timișoarei. Și, la un moment dat, protestul împotriva evacuării familiei mele și la adresa intervenției regimului în problemele noastre s-a transformat, de la o oră la alta, într-un protest anticomunist care ne-a depășit și pe care nici nu ni l-am putut imagina înainte. Iar acesta s-a schimbat într-o revoltă împotriva regimului totalitar”.

 Conflictul interetnic de la Târgu Mureș și mineriadele, scenarii post-comuniste orchestrate de Securitate

 László Tőkés a făcut referire și la modul în care reprezentanți ai regimului nou-instalat după Revoluție au căutat, recurgând la replicarea unor mecanisme de tip diversiv, specifice vechiului regim, să genereze tensiuni sociale și interetnice, care să justifice, ulterior, intervenția brutală a unor forțe represive, în cadrul unor evenimente pe care europarlamentarul László Tőkés le-a desemnat drept scenarii post-comuniste: „În acele zile ale scenariilor post-comuniste, cum au fost evenimentele din Târgu Mureș , iar ulterior mineriadele, s-a recurs la dezbinarea și învrăjbirea categoriilor sociale în stil comunist”. László Tőkés a adăugat că s-a urmărit atunci dezbinarea interetnică, în baza principiului „divide et impera”.

De altfel, a mai apreciat el, evenimentele sângeroase din martie 1990, de la Târgu Mureș, au reprezentat, în fapt, o diversiune interetnică, pusă la cale cu scopul de a servi ca pretext pentru reînființarea fostei Securități, denumită după Revoluție SRI: „Acea diversiune interetnică a fost provocată de securiști și ea a avut drept scop acela de a stârni dușmănie între români și maghiari și de a servi drept pretext pentru a sluji la reînființarea Securității, rebotezate SRI”.

La modul în care puterea instalată în România, după Decembrie 1989, a urmărit refacerea unor vechi structuri pe rămășițele celor deja existente, s-a referit, de altfel, și președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea: „Noi am considerat că în 1990 a continuat Revoluția.(…) Mineriadele și evenimentele de la Târgu Mureș au fost prelungiri ale Revoluției”. Acesta a opinat că, reînființat pe reminiscențele fostei Securități și funcționând cu aceiași oameni, SRI a perpetuat atunci vechile practici comuniste, atât în cursul incidentelor sângeroase de la Târgu Mureș, cât și, câteva luni mai târziu, în timpul mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, de la București: „Părea doar că nu mai există dușmanul comun, dar el exista în continuare”.

Referindu-se la spiritul Timișoarei, Petrișor Morar, membru al Societăţii şi unul dintre membrii fondatori ai Frontului Democratic Român, comitet revoluționar înființat în data de 20 decembrie 1989, în clădirea Operei, a apreciat că „Timișoara poate fi un exemplu pentru întreg teritoriul României”. Context în care acesta a opinat și că extinderea spiritului Timișoarei la nivelul întregii țări și deprinderea, la nivel național, a exercițiului unei comunicări similare cu aceea care există în Banat ar avea efecte benefice pentru întreaga Românie.

Evocând caracterul unitar al Revoluției de la Timișoara, la care a participat nemijlocit, Balaton Zoltan s-a referit cu precădere la conținutul Punctelor 4 și 8 ale Proclamației de la Timișoara, document despre care a apreciat că reprezintă, în ansamblul său, o probă de puritate morală. „E multă puritate morală conținută în Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara. Acesta nu cere o vendetă, ci pur și simplu să se retragă în spate, să se abțină trei mandate, cei care au făcut parte din vechiul regim”, a opinat Balaton Zoltan.

Acesta a adăugat și că Revoluția de la Timișoara, așa cum a trăit-o, a fost produsul mobilizării conjugate a timișorenilor de toate confesiunile religioase și de toate naționalitățile, așa cum menționează, în fapt, Punctul 4 al Proclamației de la Timișoara. Întrucât, a mai adăugat el, în prima noapte a Revoluției, mulțimea a cântat colinde românești, au fost prezenți în stradă membri ai bisericii neo-protestante al cărei lider era pastorul Petru Dugulescu și s-a intonat imnul național „Deșteaptă-te române”, în fața parohiei reformate din Timișoara. Despre al cărui text Balaton Zoltan a precizat că a fost scris pe hârtie, la mașina de scris, și, ulterior, distribuit manifestanților, de către revoluționarul timișorean Ladislau Csizmarik, împușcat în zilele Revoluției din 1989.

„Punctul 8 este, de fapt, un apel la bun-simț”, a apreciat avocatul Alexandra Răzvan-Mihalcea, membru al Societății Timișoara.



Laszlo Tokes a semnat Proclamaţia de la Timişoara, la un sfert de secol de la lansarea acesteia

Mediafax, sâmbătă 14 martie 2015, de Liliana Iedu

Europarlamentarul Laszlo Tokes, considerat principalul personaj care a determinat izbucnirea Revoluţiei din Decembrie 1989, a semnat Proclamaţia de la Timişoara, la un sfert de secol de la lansarea acesteia, spunând că şi după 25 de ani Proclamaţia este încă actuală.

Europarlamentarul Laszlo Tokes a semnat, sâmbătă, la sediul Societăţii Timişoara, Proclamaţia de la Timişoara, care fusese lansată în urmă cu 25 de ani, el apreciind că membrii Societăţii Timişoara au rămas consecvenţi în lupta împotriva comunismului.

"Proclamaţia are o actualitate deosebită, din păcate, şi după 25 de ani pentru că trebuie să continuăm această luptă anticomunistă. Este adevărat că în cazul meu, personal, accentul s-a mutat de la anticomunism la lupta pentru interesele naţionale ale maghiarilor. Noi, ca şi comunitate minoritară, am suferit în dublă măsură asuprirea comunistă din timpul lui Ceauşescu şi respectiv în perioada post comunistă, dar aceasta nu înseamnă că nu mă aflu şi nu sunt solidar împotriva luptei anticomuniste. (…) Apreciez că membrii Societăţii Timişoara au rămas consecvenţi în ceea ce priveşte lupta împotriva comunismului", a spus Tokes.

Preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, a solicitat o condamnare a comunismului de către Parlamentul European şi instaurarea unui tribunal pentru a analiza crimele comunismului.

"Ne dorim, împreună cu domnul Tokes Laszlo, două lucruri, pe care încă nu le-am realizat: o condamnare a comunismului de către Parlamentul European şi instaurarea unui tribunal european pentru analizarea crimelor comunismului din ţările din Europa de Est, care acum sunt membre ale UE", a declarat Florian Mihalcea.

În 11 martie, s-au împlinit 25 de ani de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara. Documentul a fost citit de către scriitorul şi jurnalistul George Şerban de la balconul Operei, în faţa a 15.000 de oameni. Punctul 8 al Proclamaţiei, cel mai important dintre toate, care propunea interzicerea foştilor membri ai Partidului Comunist Român de a deţine funcţii publice, nu a fost aplicat niciodată.


Mihalcea: ”Respingerea cererii DNA în cazul Borbely atestă disprețul politicienilor”

Evenimentul zilei, joi 12 martie 2015, de Georgeta Petrovici



Societatea Timișoara ia atitudine față de respingerea cererii DNA de de începere a urmăririi penale pentru deputatul Laszlo Borbely. 


Președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, spune că organizația pe care o conduce își exprimă mâhnirea și indignarea față de poziția adoptată de Camera Deputaților, care, cu majoritate de voturi, a decis respingerea cererii DNA. ”Similaritatea reacției deputaților cu votul exprimat în Senat, cu puțin timp în urmă, în cazul lui Varujan Vosganian, atestă disprețul politicienilor care pretind că ne reprezintă față de valorile democrației liberale, ilustrând convingător ruptura unei părți semnificative din clasa politică de realitatea socială și de așteptările corpului electoral. Atenționăm politicienii care practică asemenea moravuri instituționale detestabile că maturizarea electoratului român – probată și în noiembrie 2014 – îi va înlătura, mai devreme decât se așteaptă, de pe scena publică și nici o alianță transpartinică conjuncturală nu îi va scăpa de exigențele legii”, se arată în comunicatul transmis de Societatea Timișoara.

Societatea Timișoara în sărbătoare: 25 de ani de la citirea Proclamației

Timișoara, joi 12 martie 2015, de Andreea Vasilescu
La salonul Vega al Societății Timișoara a avut loc întâlnirea prilejuită de cei 25 de ani trecuți de când s-au citit și lansat către țară, de la balconul Operei din Piața Victoriei, cele 13 puncte care constituie Proclamația de la Timișoara. În 11 martie 1990, o zi de duminică, un grup de intelectuali în frunte cu George Șerban a prezentat documentul care avea menirea de a arăta românilor calea de urmat pentru ca societatea românească să avanseze spre  un stat democratic. Proclamația de la Timișoara, locul unde a izbucnit Revoluția anticomunistă, reprezintă primul document programatic al Revoluției din 15-22 decembrie 1989.


Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara: „Revoluția din 1989 s-a încheiat poate acum”

„În ultimul timp, datorită repunerii pe rol a dosarului mineriadei din iunie 1990 a reapărut interesul pentru ceea ce a însemnat Piața Universității în istoria României. Acum că se împlinesc 25 de ani trebuie să spun că Proclamația de la Timișoara a fost cea care a generat de fapt Piața Universității. Ea s-a născut pentru a sprijini Proclamația de la Timișoara, în special Punctul 8. Era o perioadă pre-electorală, în care era foarte clar că oamenii nu vor vota în cunoștință de cauză, ci vor vota prinși în continuare de același sistem de propagandă comunistă. Piața Universității a vrut să trezească națiunea, iar Proclamația de la Timișoara este documentul oficial al Revoluției Române. Ceea ce conține ea sunt punctele care au reieșit din ceea ce s-a scandat pe străzile Timișoarei în zilele din decembrie 1989, este ceea ce voiau timișorenii. 
S-a văzut foarte clar în primele zile și luni ale anului 1990 că puterea de atunci nu voia să se oprească. Revoluția trebuia să continue, iar momentul Proclamației și momentul Pieței Universității sunt de fapt secvențe din Revoluția care a început din 16 decembrie și care s-a încheiat mult mai târziu, poate chiar acum, la 25 de ani, odată cu alegerea președintelui Klaus Iohannis și odată cu faptul că românii au realizat că justiția independentă este un fapt necesar. Faptul că Ion Iliescu va fi trimis în judecată este un lucru care poate să hotărască cu adevărat sfârșitul și înfăptuirea Revoluției Române”.

Lucian Vasile Sabo, membru fondator al Societății Timișoara: „Începutul  Ziarului și a Societății Timișoara...”

„Eu am militat puternic pentru Punctul 11 al Proclamației de la Timișoara, am fost pentru descentralizare. Dar să vorbim un pic despre cum a fost concepută Proclamația de la Timișoara. Documentul a însemnat o unire a mai multor idei. În 12 ianuarie 1990 a avut loc la București o confruntare între forțele neocomuniste, care puseseră mâna pe putere în București, în țară, și forțele de nuanță liberală, de democrație liberală. După aceea, în 13 ianuarie, în Cimitirul Eroilor din Timișoara familiile îndoliate au descoperit cele 10 victime ale Revoluției, nouă într-o groapă comună, una separat. Atunci, în 22 ianuarie, a fost o reacție, când un grup de intelectuali în frunte cu Ion Monoran, Vasile Popovici și Marcel Tolcea am mers la fostul ziar de partid, care era deja Renașterea Bănățeană. După două zile a apărut Ziarul Timișoara. Atunci s-a pus problema apariției Societății Timișoara pentru că nu exista legislație pentru apariția Ziarului Timișoara și, în general, pentru inițiativa privată. Primul președinte a fost Vasile Popovici, actualul ambasador în Portugalia. Ziarul și-a continuat activitatea, iar primii reprezentanți ai Societății Timișoara au fost regretatul Harald Zimmerman, Daniel Vighi și cu mine. Decizia judecătorească așa spune. George Șerban a venit la Societate și a propus această idee a Proclamației. Apoi a venit un domn să ne contacteze, știu că a venit cu Iosif Costinaș, să ne spună că Ion Iliescu vrea o întâlnire. De fapt o primă întâlnire am avut-o cu un domn numit Virgil Măgureanu care după două săptămâni a devenit directorul Serviciului Român de Informații, prieten bun al lui Iliescu. Noi nu știam asta atunci. Atunci George Șerban, Dorel Mihiț, Daniel Vighi și Vasile Popovici au mers la București la întâlnirea cu Ion Iliescu, care a vrut să-și negocieze poziția. Așa a început totul...”.

Prof. univ. dr. Marcel Tolcea, membru fondator Societatea Timișoara: „Dincolo de persoane rămâne principiul”

„Din anul 2000 încoace și, mai ales de trei-patru ani, de când DNA face curățenie prin clasa politică românească, se vede foarte clar că persoanele care au ditrus efectiv economia României sunt persoanele care erau «semnalizate» de Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara. 
Fără îndoială că atunci când se vorbește despre momentul din martie 1990 se vorbește și de George Șerban, care a fost creierul Proclamației. Vorbim despre această clipă necesară în care s-ar fi cuvenit ca cei care au nenorocit România timp de 40 de ani în comunism să facă pasul înapoi. Nu sunt foarte sigur că lucrul ăsta este democratic sau că ar fi putut fi pus în aplicare, dar sunt foarte sigur că dacă lucrurile ar fi stat așa, România ar fi arătat altfel”.

Adrian Cioroianu, istoric, membru de onoare al Societății Timișoara: „Legea Lustrației a fost un proiect intelectual”

„Nepunerea în practică a Punctului 8 al Proclamației înseamnă șansa ratată a României de a începe tranziția cu bine. Societatea Românească nu era pregătită. Proclamația a fost un document cu mult înaintat stării societății românești de atunci. Noi toți am sperat la mai mult, dar pe de altă parte direcția în care ne-am îndreptat a fost bună. Problema a fost viteza cu care am înaintat, viteza reformelor. Întotdeauna a existat o contradicție între viziunea intelectualilor asupra scoietății și societatea însăși. Rolul intelectualului este să dorească să ducă societatea într-o oarecare direcție, ori legea Lustrației la rândul ei a fost un proiect intelectual și nu unul politic. În corpul politic nu s-a dorit, nu a existat o dorință reală pentru aplicarea Punctului 8 a Proclamației. Timpul le rezolvă pe toate, oamenii despre care este vorba au ieșit prin vârstă din jocul politic, o bună parte dintre ei. Să sperăm că apropiere de UE va schimba si moravurile politicii de la noi”.

Ana Blandiana, scriitor, membru de onoare al Societății Timișoara: „Ne dăm seama azi cât de puternice erau forțele care se opuneau Proclamației”

„Nici nu îndrăznesc să mă gândesc cum ar fi fost istoria ultimilor noștri 25 de ani dacă Proclamația de la Timișoara, în loc să devină vers dintr-un cântec în Piața Universității, ar fi devenit legendă, mă refer mai ales la Punctul 8. Pot însă să mă gândesc cu seriozitate că Proclamația a fost prima încercare de a așeza într-o ecuație logică, aproape științifică, punctele care trebuie realizate pentru a se trece de la societatea totalitară la statul de drept. România a fost prima dintre țările din Est care a dat un asemena text teoretic și, în mod evident, marele merit este al lu George Șerban. La un an după, în 1991, în Cehia, s-a și votat legea lustrației. În mod evident, la acestă oră, problema noastră nu este să mai luptăm pentru a se vota o lege a lustrației, problema noastră este să ne întrebăm de ce, deși după nenumărate încercări ea a fost votată în Parlament, totuși nu a fost pusă în practică? Ne dăm seama astăzi cât de puternice erau forțele care i se opuneau. Dar, la această oră, problema este mult mai gravă, în sensul că nu are rost să mai luptăm, pentru că, prin trecerea timpului, cei care erau lustrabili sunt în curs de dispariție prin vârstă. Totuși ei și-au lăsat moștenire principiile și felul de a-și aranja carierele unora mai tineri decât ei. Clasa politică este alta la ora asta, formată din oameni tineri, care sunt identici celor care erau lustrabili, doar că nu mai sunt lustrabili. Faptul că la ora acesta se discută în mass media despre Punctul 8 cred că este efectiv benefic pentru societatea Românească”.

Teodor Mărieș, membru de onoare al Societății Timișoara: „România ar fi arătat cu totul altfel”

„Sigur, dacă Puncul 8 al Proclamției de la Timișoara s-ar fi pus în aplicare în primăvara anului 1990 România ar fi arătat cu totul altfel, mult mai bine. Activiștii de partid ar fi dispărut, cel puțin pentru o perioadă, din fruntea conducerii, ar fi dispărut niște rețele mafiote care erau formate din perioada regimului comunist, mafia lor din ‘45 până în ’89, era bine consolidată și din păcate s-au păstrat legăturile datorită faptului că au reușit să obțină funcții politice în statul român după 1989, atât activiștii de partid cât și o parte din Securitate. În Piața Universității s-a cerut reașezarea României în direcția Vest și ruptura din Uniunea Sovietică, rămasă încă în picioare. Unele instituții ale statului s-au reformat parțial, altele încă sunt întârziate, dar direcția este clară. Nu mai avem niciun dubiu că primirea noastră în UE și aderarea la NATO sunt linii care, probabil pentru următorii 50 ani, nimeni nu va impune altceva. Aceste structuri, așa cum funcționează ele, cu greutățile financiare pe care le întâmpină, din punct de vedere al justiției, al drepturilor omului, au o cu totul altă abordare decât a ceea ce a însemnat regimul comunist.  Exact astăzi, în urmă cu 25 de ani, am venit la Timișoara, la o zi după lansarea Proclamației, m-am întâlnit cu George Șerban, Doru Mihiț, Vasile Popovici și Daniel Vighi, cei patru lideri ai Proclamației. Atunci am semnat și mi-au spus: «Ești primul din provincie care semnezi Proclamația de la Timișoara». De atunci am rămas în relații bune, din păcate George nu mai este, îl regretăm. Ascociația 21 Decembrie este Ascociație soră cu Societatea Timișoara. Mereu ne-am completat, mereu ne-am ajutat și sper ca relațiile dintre noi să rămână la fel de bune, așa cum au fost în ultimii 25 de ani”.

Nicolae Robu, primarul Timișoarei: „Proclamația de la Timișoara este un document vizionar”

„În opinia mea, Proclamația de la Timisoara este un document excepțional, vizionar, un document care, dacă ar fi fost aplicat la vremea respectivă în integralitatea sa, pentru că o parte s-a pus în practică, evoluția României ar fi fost alta, pe o direcție mult mai bună. Întotdeauna am susținut Punctul 8 al Proclamației. 
Un moment de asemenea schimbare, cum a fost acela constând în Revoluția anticomunistă, necesită un regim special pentru o perioadă de tranziție. Cred că ar fi fost foarte potrivit ca, în cinci ani, să nu mai fie în funcții de conducere oameni care, chiar de bună credință presupunând că ar fi fost, aveau o anumită mentalitate, o anume formație, anumite obiceiuri de a conduce. Din păcate nu s-a aplicat Punctul 8 și asta a marcat negativ evoluția post revoluționară a României”.



PROIECTUL de țară VIZIONAR care putea schimba România.

25 de ani de la Proclamația de la Timișoara. 

Un document istoric considerat „incorect politic”, care îndepărta comuniștii și securiștii, inclusiv pe Ion Iliescu, de la PUTERE


Azi s-a împlinit un sfert de veac de la redactarea „Proclamației de la Timișoara”. Un document istoric fundamental, neacceptat pe motiv de „incorectitudine politică”. Punctul 8, din cele 13, prevedea lustrarea, pentru trei legislaturi, a foștilor lideri comuniști



Pe 11 martie 1990, devenise evident că noua putere instalată urmărea perpetuarea comunismului, în varianta sa cosmetizată. Noua putere reprezenta eșaloanele doi și trei ale nomenclaturii de partid și ale Securității. În Bucureşti, avuseseră loc două mineriade, pe 29-30 ianuarie şi pe 18 februarie, cu scopul de a înăbuşi violent revolta străzii, care acuza noua putere de „criptocomunism”. Timişoara, însă, era departe. Oamenii au ieșit din nou în stradă.
După marele miting din 11 martie, regretatul ziarist George Șerban redactează, împreună cu alți colaboratori, „Proclamația de la Timișoara”. Va fi citită a doua zi, din balconul Operei, şi aprobată în urale de mulţimea din Piaţă. După numai trei zile, urma uriașa diversiune la la Târgu Mureș din 15 martie, soldată cu reanimarea Securităţii sub ba gheta lui Virgil Măgureanu, coleg de complot al lui Ion Iliescu.
Poate că multe paragrafe din Proclamaţie par astăzi naive. Altele, deplasate sau redundante. Dar în întregul său - care gravitează în jurul celebrului Punct 8 - ea a fost un strigăt disperat de revoltă împotriva noii puteri şi a tentativelor acesteia de a perpetua un sistem criminal. „Proclamaţia de la Timişoara” a fost, mai presus de orice, un puternic manifest anticomunist. Legitimat tragic de sângele vărsat în Timişoara şi apoi în toată ţara în decembrie 1989. Acum 25 de ani, românii nu au avut curajul și puterea de a merge până la capăt!

Istoricul și autorii

„Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate”, s-a auzit vocea ziaristului George Șerban peste Piața Victoriei, din Timișoara. Era 12 martie 1990 și, în fața a 20.000 de oameni, se citea celebra Proclamație de la Timișoara.  
   S-a spus că textul fusese redactat cu o zi mai devreme de jurnalistul și scriitorul George Șerban(foto stanga) (ulterior deputat PNȚCD, mort în 1998), inspirat de colaboratoarea sa, Alexandra Indieș. În realitate, textul a fost conceput mai devreme. „În februarie 1990, la un miting, George Șerban a spus că va prezenta cât de curând o proclamație către țară, care să explice de ce la Timișoara oamenii erau încă în stradă, considerând că Revoluția nu s-a încheiat. George Șerban a venit la Societatea Timișoara cu manuscrisul, să caute susținere. S-au făcut modificări și adăugiri, cum se poate și vedea pe textul original. După aceste momente s-a hotărât citirea documentului în balconul Operei, ceea ce s-a întâmplat pe 12 martie, la prânz, în fața a 20.000 de oameni”, povestește Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara.
Un grup condus de pictorul Mihai Olteanu a mers peste două săptămâni, pe jos, de la Timișoara la București, aducând, într-un gest simbolic, textul Proclamației de la Timișoara pe 22 aprilie 1990 în Piața Universității din Capitală.


Proclamația de la Timișoara, la 25 de ani, istorie și actualitate

Timișoara, joi 5 martie 2015, de Cornel Seracin



 
Contextul apariţiei „Proclamaţiei de la Timişoara” îl constituie evenimentele anului 1989 care au adus căderea regimului socialisto-comunist din țara noastră și instaurarea unei stări de permanentă luptă socială în căutarea unei democrații adevărate care să corespundă societății românești din acea perioadă. Guvernarea F.S.N. era contestată, cei care o făceau erau supuşi violențelor, televiziunea era aservită puterii nou instalate (iar televiziunile particulare nu existau), partidele de opoziţie erau ponegrite şi minimalizate, Ion Iliescu fiind înfăţişat ca eroul revoluţiei şi toţi cei care-l contestau erau acuzaţi că n-ar fi participat la revoluţie sau că nici nu trăiseră în ţară (,,n-au mâncat salam cu soia”). În guvernul fesenist erau persoane despre care existau informaţii că participaseră la reprimarea revoluţiei, când de fapt ei au participat la reprimarea contrarevoluției, nefăcând altceva decât să aprere zisele „cuceriri revoluționare” din timpul regimului comunist.

Cu sprijinul mass-media de la centru, s-a încercat să se anuleze rolul Timişoarei în izbucnirea revoltei anticomuniste (folosindu-se formule de tipul „Revoluția din 22 Decembrie”) de parcă revolta timișorenilor ar fi fost inițiată de o persoană menită a o deturna, machiavelic, în interesul unei singure clase sociale, clasa proletară.
În ansamblu însă, la momentul istoric respectiv, contestarea guvernării feseniste în numele revoltei anticomuniste, a cărei unic reprezentant se pretindea F.S.N.-ul, devenise necesară. La 11 martie 1990, rod al situației tensionate din țară, la Timișoara este citită, de către regretatul scriitor, ziarist și om politic George Șerban, Proclamația de la Timișoara, un document cu menirea de a arăta calea de urmat pentru societatea românească în următoarele decenii de tranziție spre o societatea cu o democrație consolidată, cu un stat de drept care să corespundă nevoilor Europei vremurilor ce vor urma.
Proclamația de la Timișoara a fost citită din balconul Operei Române, ca urmare a mitingului din centrul orașului Timișoara. Autorul Proclamației a fost George Șerban, membru al Societății Timișoara, promotoarea acestui document istoric cu rădăcini în evenimentele din Decembrie 1989.
Încă din primul articol al Proclamației se arată că revolta din Decembrie 1989 a fost una anticomunistă și nu doar una prin care se dorea înlăturarea regimului personal al clanului ceaușeștilor pentru ca în locul lor să fie așezate persoane ce doreau o reformare a regimului socialist-comunist. Așadar, Proclamația a fost un manifest anticomunist și nu doar unul anticeaușist.
Punctual, textului Proclamaţiei i se pot aduce diferite critici. De  pildă, există persoane care contestă aprecierea că în 20 Decembrie Timişoara devenise primul oraş liber de comunism  și  „a intrat definitiv în stăpânirea populaţiei”. Cel mai discutat punct al Proclamaţiei este punctul 8, ce punea problema înlăturării foştilor activişti comunişti şi ofiţeri de securitate din viaţa politică românească. Acest punct se poate aplica doar printr-o lege a lustraţiei, ce interzice persoanelor care au făcut parte din structurile de putere sau din aparatul represiv al regimului comunist instaurat în România la 6 martie 1945, prin guvernarea lui Petru Groza (președinte al Frontului Plugarilor), să obțină demnități și funcții politice.
Acest punct a apărut din dorinţa de a înlătura din structurile de conducere ale statului român acele persoane compromise prin faptul că au pactizat cu regimul comunist, dar şi pentru instaurarea adevăratei democraţii în România, democrația adevărată nepermițând persoanelor ce au deţinut funcţii, au activat şi au utilizat practici şi metode specifice unui regim autoritar să fie în foruri de decizie. Proiectul Legii Lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist a fost adoptat de Senat la 10 aprilie 2006 cu 69 de voturi pentru, 49 contra și 9 abţineri. P.N.L. a votat cu 27 parlamentari pentru; cu acelaşi număr de voturi, tot 27, s-a exprimat şi P.S.D. împotriva acestui proiect; P.D. a sprijinit proiectul cu 20 voturi pentru; U.D.M.R. cu 7 şi P.C. cu 11; P.R.M. nu a participat la vot.

Proclamaţia de la Timişoara, pregătirea şi răspândirea ideilor

La 22 februarie 1990 are loc un miting de protest împotriva celei de-a doua incursiuni a minerilor la Bucureşti. 
George Şerban propune să se redacteze o Proclamaţie a Timişoarei către ţară, în care urma să se amintească ce s-a dorit prin revolta din 16 Decembrie 1989.
La 27 februarie 1990, George Şerban revine asupra propunerii pe care a făcut-o la mitingul din 22 februarie şi a întrunit adeziunea participanţilor. Proclamaţia avea menirea să aducă la cunoştinţa opiniei publice româneşti idealurile de conviețuire ale timişorenilor, aspiraţiile lor autentic 
europene. Se propune ca textul Proclamaţiei să fie redactat de un grup de participanţi la revolta timişoreană.
La 27 februarie 1990, la ora 16, într-o şedinţă extraordinară, membrii Societăţii Timişoara analizează textul Proclamaţiei propus de George Şerban. Textul este adoptat şi Societatea Timişoara se angajează să susţină lansarea şi promovarea Proclamaţiei. Se propune multiplicarea textului şi traducerea sa în limba engleză, franceză şi germană. Este aprobat calendarul viitoarelor etape pe care trebuie să le străbată Proclamaţia până la lansarea ei oficială.
La 1 martie 1990, textul Proclamaţiei de la Timişoara este analizat şi adoptat la întrunirea Societăţii „Europa” a studenţilor publicişti din Timişoara, asociaţie formată în jurul publicaţiei „Forum studenţesc”.
La 2 martie 1990, Proclamaţia de la Timişoara este prezentată în faţa Consiliului Municipal Timişoara. Consiliul solicită un răgaz de o săptămână pentru a se decide dacă va adera sau nu la Proclamaţie.
La 8 martie 1990, ora 11, în Piaţa Unirii, are loc Adunarea Populară prilejuită de citirea Proclamaţiei de la Timişoara. Tot la 8 martie 1990 George Şerban citeşte textul Proclamaţiei de la Timişoara în faţa Biroului Executiv al C.P.U.N. Acesta ezită şi, în cele din urmă, refuză să adere, câţiva membri ai Biroului neagreând punctul 8 al Proclamaţiei.
La 8 martie 1990 aderă la Proclamaţia de la Timişoara Asociaţia „Tot Banatu-i fruncea” şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din Banat.
La 9 martie aderă la Proclamaţia de la Timişoara Asociaţia de prietenie româno-maghiară, Societatea Tinerilor Gazetari, Liga Apărării Drepturilor Omului şi Organizaţia Tinerilor Maghiari din Timişoara.
La 9 martie 1990 Consiliul Municipal Timişoara aprobă Piaţa Operei ca loc de desfăşurare a mitingului pentru lansarea Proclamaţiei de la Timişoara, considerând că manifestaţia reprezintă, prin conţinutul ei, o evocare spirituală a revoltei de la Timişoara.
La 10 martie 1990 Comitetul de organizare atrage atenţia asupra faptului că Proclamaţia nu cuprinde nici o idee referitoare la autonomia Banatului. „Dimpotrivă, noi ne opunem cu fermitate unei asemenea aberaţii. Zvonurile sunt răuvoitoare, dorind să discrediteze Adunarea”. În acelaşi COMUNICAT IMPORTANT din care am extras pasajul de mai sus se anunţă din nou întrunirea de duminică, 11 martie 1990, ce urma să se desfăşoare în Piaţa Operei.
La 10 martie 1990 în Cehoslovacia, la Komarno, are loc simpozionul „Europa - Casă Comună”, la care participă reprezentanţi ai tineretului din Cehoslovacia, România şi Ungaria. Cu acest prilej, Florian Mihalcea, reprezentând Societatea Timişoara, citeşte textul Proclamaţiei de la Timişoara, cu scopul de a face cunoscută opţiunea tineretului român pentru democraţie şi europenism.
La 10 martie 1990 textul Proclamaţiei de la Timişoara, tradus în engleză, franceză şi germană, este difuzat agenţiilor de presă din ţară şi străinătate. În aceeaşi zi este citit la postul de radio „Europa Liberă”.
La 11 martie 1990 are loc mitingul din Piaţa Victoriei (Operei), cu prilejul căreia a fost lansată Proclamaţia de la Timişoara. Proclamaţia a fost citită din balconul Operei de regretatul om politic George Şerban şi a fost primită cu entuziasm de cei peste 15.000 de timişoreni prezenţi în Piaţă. Participanţii la miting au aprobat textul Proclamaţiei.
La 11 martie 1990 se începe strângerea de semnături pentru susţinerea Proclamaţiei de la Timişoara. Au aderat la aceasta încă 11 asociaţii independente şi filiale locale ale unor partide politice.
La 15 martie 1990 o delegaţie condusă de Virgil Măgureanu, consilier prezidenţial, soseşte la Timişoara pentru a discuta cu liderii Societăţii Timişoara. Scopul vizitei este obţinerea acordului Societăţii Timişoara ca Ion Iliescu (preşedinte al C.P.U.N.) să vină în Oraşul Martir, pentru a purta un dialog cu populaţia. Liderii Societăţii refuză să acorde sprijinul pentru o  asemenea acţiune riscantă, deoarece situaţia în oraş era tensionată. Se acceptă un dialog cu Ion Iliescu la Bucureşti.
La 16 martie 1990 apare „Ediţia specială pentru ţară” cu textul Proclamaţiei de la Timişoara. La 18 martie 1990 la Cluj-Napoca se organizează un miting pentru susţinerea Proclamaţiei de la Timişoara. Textul Proclamaţiei este citit de actorul Călin Nemeş. Din Timişoara participă Ioan Uibar, membru al Societăţii „Europa”.
La 19 martie 1990 o delegaţie a Societăţii Timişoara, formată din George Şerban, Vasile Popovici, Daniel Vighi şi Dorel Mihiţ, are o convorbire de trei ore şi 15 minute la sediul Parlamentului din Dealul Mitropoliei cu Ion Iliescu şi doi consilieri (unul fiind Virgil Măgureanu), pe tema ideilor cuprinse în Proclamaţia de la Timişoara. Delegaţia mai sus amintită a Societăţii Timişoara obţine dreptul de a prezenta la Televiziunea Română Liberă Proclamaţia de la Timişoara, pentru a contracara interpretarea tendenţioasă făcută de secţia Actualităţi a Tv.R.L. în seara zilei de 11 martie. Răzvan Theodorescu, preşedinte al Tv.R.L., acceptă citirea Proclamaţiei integral şi la oră de vârf, cu condiţia ca delegaţia să nu facă nici cel mai mic comentariu pe marginea textului. Societatea Timişoara acceptă această condiţie.
La 20 martie 1990, după emisiunea Actualităţi a Tv.R.L., este difuzată videocaseta ce cuprindea lectura integrală a Proclamaţiei. Textul este citit de George Şerban. La 25 martie 1990 se organizează mitinguri de solidaritate cu Proclamaţia de la Timişoara în municipiul Lugoj, dar şi la Bucureşti, unde participă Stelian Tănase, Ion Raţiu, Dumitru Iuga.
La 2 aprilie 1990 Poliția Municipiului Timișoara aderă la Proclamaţia de la Timişoara.
La 11 aprilie 1990 este organizat un miting în Piaţa Victoriei (Operei) din Timişoara, cu participarea timișorenilor care au aderat la ideile şi spiritul Proclamației. Cu această ocazie s-a iniţiat strângerea de semnături pe o Petiţie, prin care se cerea C.P.U.N. adoptarea Punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara ca amendament la legea electorală. Se anunţă constituirea, în 28-29 aprilie, a Alianţei Naţionale pentru Victoria Revoluţiei, numită ulterior Alianţa Naţională pentru Proclamaţia de la Timişoara. Se adresează şi un memoriu C.P.U.N.
La 16 aprilie 1990, un grup de tineri conduşi de pictorul Mihai Olteanu pleacă din Piaţa Victoriei (Operei) din Timişoara în marş spre Bucureşti, pentru a răspândi textul Proclamaţiei de la Timişoara şi al „Memoriului-protest din 11 aprilie 1990”.
La 18 aprilie 1990 ia ființă, sub egida Societății Timișoara, „Forumul Cetățenesc”. Grupul de iniţiativă care porneşte cu Proclamaţia de la Timişoara spre Bucureşti ajunge la Turnu-Severin.
La 19 aprilie 1990 un grup de tineri timişoreni organizează al doilea marş spre Bucureşti, pe ruta Timişoara-Deva-Sibiu-Braşov-Bucureşti.
La 28 aprilie 1990, la Cinematograful „Capitol”, are loc şedinţa de constituire a Alianţei Naţionale pentru Proclamaţia de la Timişoara, cu participarea reprezentanţilor tuturor organizaţiilor care au aderat la Proclamaţia de la Timişoara. Este prima încercare de a constitui o alianţă a societăţii civile şi a opoziţiei politice. Nu a funcţionat, dar pe această structură, ulterior, s-a înfiinţat Alianţa Civică.
La 9 mai 1990, în faţa Ambasadei Romane de la Paris, are loc o demonstraţie de adeziune la Proclamaţia de la Timişoara.
Proclamația prezintă idealurile de viață ale Banatului, ale Timișoarei pentru întreaga Românie, timișorenii fiind răzvrătiții împotriva comunismului, populația Timișoarei fiind „cea care între 16 și 20 decembrie 1989 a purtat, de una singură, un înverșunat război cu unul dintre cele mai puternice și mai dure sisteme represive din lume”. Neînarmată, populația a avut de înfruntat miliția, securitatea, armata și trupele de activiști ale partidului. Un alt lucru afirmat de acest document este că în 20 decembrie 1989 Timișoara a intrat definitiv în stăpânirea populației. Din acea zi, întreaga activitate din oraș a fost condusă, de la balconul Operei, de catre Frontul Democrat Român, exponent, în acel moment, al revoltei timișorenilor și al întregii Românii. O serie de fapte întâmplate în România după 28 ianuarie 1990 vin în contradicție cu idealurile Revoluției de la Timișoara, fapt ce a dus la nașterea Proclamației.
Nu se poate vorbi despre Proclamația de la Timișoara fără a se aduce în discuție Societatea Timișoara și ziarul „Timișoara”, ambele au luat naștere în 1990. Societatea Timișoara a luat ființă în data de 19 ianuarie 1990. Scopul era: sprijinirea apariției unui organ de presă cu caracter liber de orice interese stricte de partid. Acest organ poarta numele de Timișoara. La adunarea de constituire au participat 64 de persoane.
Revenind la Proclamație, unele idei ale sale sunt încă discutate, precum: Punctul 8 și ideea descentralizării administrative. Datorită Punctului 8, Proclamația a avut de suferit, fiind identificată cu Lustrația politică, fără a se mai sublinia caracterul pro-european. Nu se poate afirma că Proclamația este o propunere directă de integrare a României în Uniunea Europeană, era încă prea devreme pentru acest lucru.
În perioada redactării Proclamației, președinte al Societații Timișoara era Vasile Popovici, dar lui George Șerban îi aparține inițiativa redactării, fiind cel care a formulat principalele idei și a definitivat textul final. Domnia sa și-a asumat răspunderea civică pentru acest document. 
George Serban a reușit să realizeze prin Proclamație un document unic, o „carte de căpătâi” a revoltei ce a înlăturat teroarea. În același timp, Punctul 8 exprima dorința unei părți a populației din România ce a pledat pentru absența din viața publică a celor mai vinovați, și anume a foștilor activiști comuniști, foști ofițeri de securitate.
Au fost formulate și afirmații potrivit cărora Proclamația nu a făcut istorie, dar a fost o continuare logică și firească a revoltei anticomuniste. În Proclamație se regăsesc lozinci ce au fost scandate în timpul revoltei din Decembrie 1989, dar și idei pe care participanții și le-ar fi dorit a se realiza odată cu eliminarea regimului socialisto-comunist din societatea românească.
Punctul 8 al Proclamaţiei lovea în foştii activişti şi ofiţeri de securitate care astăzi sunt încă prezenţi în viaţa politică românească, fiind probabil principala sursă a tensiunilor şi suspiciunilor ce frământă țara. Punctul 8 a fost acceptat de o parte a ţării care spera într-o reîntoarcere a României la valorile democraţiei autentice, şi nu cosmetizarea regimului comunist. De Proclamaţie se leagă şi numele „celor patru magnifici”: George Şerban, Daniel Vighi, Vasile „Basil” Popovici şi Doru Mihiţ.
Pe baza Punctului 8 s-ar putea crea un partid care să dea dureri de cap „activilor”. În Piaţa Universităţii din București s-au strâns semnături pentru aderarea la acest punct. Milioane de români, din Moldova până în Oltenia, au stat la cozi imense pentru a semna pe acele liste deschise, în vederea realizării unor schimbări. Proclamaţia de la Timişoara este un manifest anticomunist, dar şi un veritabil program politic de dezvoltare europeană a ţării noastre, dorind să instaureze un nou sistem politic care să reprezinte întreaga țară și pe fiecare cetățean în parte. 
Proclamaţia a fost auzită la München, de la microfonul „Europei Libere”, în Cehoslovacia, la un forum al tinerilor din Europa Centrală, precum şi în Polonia şi în Ţările Baltice. George Şerban, Doru Mihiţ, Daniel Vighi şi Vasile Popovici au plecat la Bucureşti pentru a o face cunoscută întregii Românii, prin prezentarea la postul naţional de televiziune.
Mihai Olteanu a plecat pe jos, tot către Bucureşti, trecând prin Oltenia. A existat o „Caravană a Proclamaţiei”, condusă de doctorul Olimpiu Vasiu, ce a străbătut întreaga ţară. Proclamaţia este văzută ca primul document programatic al Revoluţiei Române din Decembrie 1989, ce jalona primii paşi ai ţării noastre spre democraţie. Cel mai mare regret referitor la Proclamaţie este că susţinătorii ei au redus-o la Punctul 8, ideea centrală a ei, iar adversarii ei la Punctul 11, adică revendicarea „autonomiei locale” – în fapt, se ceruse doar descentralizare economică şi administrativă. Proclamaţia pune în valoare dorințele cetățenilor întregii Românii, dorințe exprimate prin revolta din Decembrie 1989, atunci când întreaga suflare românească a dorit lichidarea din temelii a republicii socialiste și a orânduirii ce a fost instaurată în România, prin forță, la finalul celui de-al doilea război mondial.

Proclamația, un veritabil program de schimbare radicală a României

În concluzie, Proclamația de la Timișoara este actul prin care s-a încercat clarificarea scopului și a menirii revoltei timișorenilor și a românilor, și anume ridicarea lor împotriva orânduirii regimului comunist, nu numai a ceaușismului, prin participarea tuturor categoriilor sociale.  
În ciuda tuturor criticilor aduse ei, nu i se poate contesta valoarea de document istoric cu un pronunțat caracter anticomunist și nu se poate afirma că Proclamația nu a fost un fundament pentru înlăturarea totalitarismului din România, deoarece a fost redactată de participanți la momentul Decembrie 1989, iar prin conținutul ei explică rolul și scopurile declanșării evenimentelor din Decembrie 1989 în Timișoara și în întreaga țară. Proclamația trebuie să rămână viabilă și să se aplice. Pentru moment ea reprezintă o sumă de idei, un ideal. Foștii activiști ai partidului-stat și foștii ofițeri de securitate trebuie să înțeleagă că vremea lor a apus și să părăsească structurile de decizie ale țării.
Citind cu atenţie Proclamaţia, se poate constata că menirea revoltei din Decembrie 1989 era înlăturarea radicală a vechilor structuri. Din acest motiv, Proclamaţia apare ca un veritabil program de schimbare radicală care şi-a propus să explice şi să clarifice mijloacele şi scopurile forţelor schimbării. Proclamaţia este un document ce prezintă opţiunile unei comunităţi la momentul începutului de an 1990.  

Punctele Proclamației

Prin punctul 1, Proclamația de la Timișoara cere „reîntoarcerea la valorile autentice ale democrației și civilizației europene”. Este un punct prin care autorii Proclamației își exprimă solidaritatea cu lupta de eliberare de sub comunism a tuturor statelor aflate până la momentul 1989 în blocul sovietic.
Prin punctele 2 și 3 se precizează că eliberarea de sub regimul socialisto-comunist a fost o exprimare a voinței tuturor categoriilor sociale, fapt ce poate denota participarea întregii populații la înlăturarea regimului totalitar și nu doar a unei categorii sociale. Se poate desprinde, din punctul 2, conținutul anti-marxist al revoltei din România, astfel evitându-se lupta de clasă, „învrăjbirea claselor și categoriilor sociale”.
Punctul 4 al Proclamației se referă la o tradiție veche pentru provincia Banat. Este vorba despre conviețuirea pașnică a tuturor naționalităților existente în Banat, aceasta aducând provinciei române faimă și o imagine favorabilă în istorie. Finalul punctului 4 scoate în evidență spiritul tolerant, „al respectului reciproc”, toate acestea fiind o rampă de lansare a României pentru integrarea în structurile democratice europene. Am putea spune că acest punct este un îndemn pentru toți cei care încă mai promovează ultranaționalismul, naționalismul șovin, să învețe din spiritul Timișoarei, acest oraș fiind un model pentru toleranță și respect. 
Punctul 5 subliniază ideea pluralismului politic și organizarea de alegeri libere. Tot în acest punct se interzice existența pe scena politică a țării a unor partide extremiste de stânga sau de dreapta, deoarece partidul comunist român s-a dovedit a fi, în cei 44 de ani de dominație, un adept al represiunii, interzicerii dialogului și a opiniilor politice, ajungând până la genocid. Datorită cruzimii și lezării de drepturi  și libertăți individuale, partidul comunist nu va mai fi tolerat „nici în principiu, nici în fapt, indiferent sub ce denumire ar încerca să renască”.
Punctul 6 insuflă românilor dorința de a se detașa de ideologia marxist-leninistă, afirmând foarte clar că încă mai există prejudecăți constituite în cele „șase decenii de educație comunistă”, în conștiința românilor, fără a-i învinovăți de acest fapt. Prin acest punct 6 se dorește depolitizarea istoriei și se cere, la finalul său, „redactarea de urgență a unei scurte, dar corecte istorii a perioadei 1944-1950 și difuzarea ei în tiraje de masă”, evitându-se manipularea. În acest punct se aduce și un elogiu celor care au avut curajul să se opună sovietizării României.
Punctul 7 aduce în discuție faptul că revolta timișorenilor a fost îndreptată împotriva întregului regim comunist, exprimându-se reproșul că cei care au servit regimului au ajuns la conducerea țării; prin urmare, se pune problema eliberării lor din structurile de conducere ale statului, în numele celor ce s-au revoltat în Decembrie 1989 și au murit, jertfindu-se pentru noi toți. Acest punct are o formulare incorectă, pentru că atribuie termenul de „disidenți anticeaușiști” celor care nu au vrut altceva decât o schimbare a conducerii comuniste din România, o „rotire a cadrelor”. Pentru aceștia era mai indicat să se utilizeze cuvântul „opozant”, deoarece ei nu au vrut înlăturarea sistemului, ci doar a clanului ceaușeștilor.
Despre punctul 8 s-a scris în rândurile anterioare, motiv pentru care trecem la articolele 9, 10, 11, 12, 13. Punctul 9 face referire la faptul că revolta din Decembrie 1989 a fost declanșată pentru ca cetățenii acestei țări să-și dobândească libertatea și drepturile cu care oamenii au fost înzestrați de Divinitate. Punctul 10 exprimă o idee strict economică, aducând în discuție problema privatizării, fără a cunoaște exact drumul pe care să meargă economia românească. Acest punct cere înlocuirea proprietății de stat cu cea privată. Punctul 11 pune în discuție o dorință a Timișoarei, adică aplicarea „descentralizării economice și administrative”, introducerea economiei de piață în România. 
Punctul 12 face referire la diaspora, cerându-se ca cei care au părăsit România din cauza persecuțiilor la care au fost supuși de regimul comunist să revină în țară pentru a relansa România din punct de vedere democratic și moral. 
Punctul 13 cere ca ziua de 16 Decembrie să devină zi națională a României, astfel recunoscându-se jertfa depusă de poporul român, curajul lui de a se lupta împotriva comunismului. Prin acest punct se respinge stabilirea ca zi națională a datei de 22 Decembrie (evacuarea dictatorilor), deoarece acest fapt ar aduce mereu în discuție persoana dictatorului. Punctul 13 exprimă respectul pentru toate orașele martir din România: București, Sibiu, Târgu Mureș, Arad, Reșița, Lugoj etc.


Premiul Cetăţeanului European, decernat, azi, Societăţii Timişoara

TIMPOLIS, vineri 20 februarie 2015, de Oana Dima



Societăţii Timişoara i-a fost decernat, azi, la Bucureşti, Premiul Cetăţeanului European. O distincţie care răsplăteşte implicarea susţinută aacesteia în promovarea şi apărarea ideilor şi valorilor europene.







Florian Mihalcea: “Premiul, o recunoaştere a meritelor Societăţii Timişoara în schimbarea şi transformarea societăţii româneşti”

Ceremonia de decernare a Premiului Cetăţeanului European are loc azi la sediul Comisiei Europene, din Bucureşti. Această distincţie i-a fost acordată Societăţii Timişoara la jumătatea lunii noiembrie 2014, de către Cancelaria Premiului Cetăţeanului European, prezidată de vicepreşedintele Parlamentului European, Sylvie Guillaume.

Referindu-se la semnificaţia şi la valoarea simbolică a premiului acordat, preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, ne declara recent: „Acest premiu al Uniunii Europene este foarte important pentru noi, deoarece unul dintre scopurile înscrise în statutul Societăţii Timişoara este acela de a milita pentru integrarea deplină a României în structurile europene”.

Florian Mihalcea sublinia că acordarea acestui premiu, la împlinirea a 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 şi de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara, vine ca o recunoaştere simbolică a rolului pe care Societatea Timişoara şi l-a asumat, acela de a contribui la desprinderea totală şi definitivă a României de trecutul comunist: “Este un premiu civic care se acordă persoanelor sau asociaţiilor ce au contribuit la principalul scop al Uniunii Europene, acela de a crea o comunitate a cetăţenilor europeni. Premiul vine la 25 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 şi la 25 de ani de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara, ca recunoaştere a meritelor Societăţii Timişoara în schimbarea şi transformarea societăţii româneşti şi a încercării noastre de a închide clar şi fără echivoc raporturile cetăţenilor României cu fostul sistem totalitar comunist”.

Decernarea acestui premiu urmează să aibă loc şi la Bruxelles, la Parlamentul European, în 25 februarie.

Societatea Timişoara, promotor al unor valori importante

Propunerea de acordare a Premiului Cetăţeanului European al Anului 2014 Societăţii Timişoara a venit din partea eurodeputatului Tőkés László.

Premiul se acordă în fiecare an, menirea acestuia fiind aceea de a evidenţia persoanele sau organizaţiile care şi-au demonstrat angajamentul şi implicarea în promovarea ideii europene şi a valorilor înscrise în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Societatea Timișoara luptă de mai mulți ani pentru ca flacăra, spiritul Revoluției timișorene din 1989 să răzbată în politica și gândirea publică românească. Proclamația din Timișoara a fost enunțată în martie 1990, iar pentru susținerea și promovarea ei, în primăvara anului respectiv, s-au desfășurat cele mai ample demonstrații anticomuniste din Europa Centrală. Societatea Timișoara, la mijlocul anilor nouăzeci, a redactat un proiect de lege ce ar fi interzis pentru un deceniu accesul la funcții politice a foștilor lideri comuniști și securiști. Societatea a fost propusă pentru premiu fiind promotor al unor valori importante, precum concordia, convieţuirea, respectul, toleranţa, libertatea de exprimare şi dialogul”, sunt precizate, în comunicatul emis de Biroul de Presă al eurodeputatului Tőkés László, argumentele care au stat la baza nominalizării la acordarea Premiului Cetăţeanului European.

Premiul Cetăţeanului European 2014 îi va fi oferit anul acesta şi publicistului, eseistului şi filozofului Andrei Pleșu. În anii precedenți, la propunerea aceluiaşi politician, acest premiu le-a mai fost acordat copreședintelui Ligii Pro Europa, Smaranda Enache, episcopului reformat de Transilvania,Kató Béla, reprezentantei ceangăilor din Moldova, Elena Nistor, directorului Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, şi activistului în domeniul dreptului minorităţilor, Valeriu Nicolae.

O istorie în imagini a atrocităţilor regimului comunist

Timpolis, miercuri 17 decembrie 2014, de Ligia Huţu

O parte din istoria victorioasă a unei revolte populare, pe care numai solidarizarea tuturor timişorenilor în jurul unor crezuri comune au făcut-o posibilă, şi o seamă de alte istorii în imagini ale zilelor lui Decembrie 1989. Toate recompun momentele când, catalizată de reunirea unor enoriaşi maghiari în jurul pastorului lor László Tőkés, Revoluţia de la Timişoara a izbucnit, ducând la prăbuşirea ultimului regim comunist din ţările fostului bloc est-european.


Momentul când s-au prăbuşit zidurile fricii şi ale tăcerii

Salonul Vega al Societăţii „Timişoara a găzduit”, miercuri, vernisajul expoziţiei intitulată “Din Timişoara în Europa”, menită să marcheze împlinirea a 25 de ani de la debutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

La vernisaj a fost prezent, alături de preşedintele Societăţii „Timişoara”, Florian Mihalcea, fostul episcop László Tőkés, de numele căruia se leagă momentul de debut al protestelor de stradă din Timişoara, în seara de 15 decembrie 1989, precum şi fiul cel mare al acestuia, Tőkés Mate, despre care părintele său a povestit că avea trei ani la momentul izbucnirii Revoluţiei din 1989.

Expoziţia, adusă de la Muzeul „Casa Terorii”, din Budapesta, prezintă o istorie ilustrată cu imagini sugestive a României surprinse încă din perioada de instalare a regimului comunist, în 1945, şi până la momentul prăbuşirii violente a regimului, în urma Revoluţiei iscate, în Decembrie 1989, la Timişoara. Instantanee care redau cu acurateţe sărăcia lucie ce pusese stăpânire peste România sunt prezentate în expoziţie laolaltă cu imagini din primele zile ale Revoluţiei de la Timişoara şi cu imagini terifiante ale morţilor acelor zile. Toate acestea şi multe alte imagini sunt expuse pe ziduri uriaşe, ce creează un spaţiu a cărui geometrie labirintică şi ale cărui coridoare înguste îl conduc pe vizitator, într-o manieră simbolică, înspre Libertate.

Zidul este, de altfel, unul dintre motivele simbolice pe care expoziţia “Din Timişoara în Europa” le dezvoltă. Şi aceasta întrucât, potrivit afirmaţiilor organizatorilor expoziţiei, momentul Decembrie 1989 a izbutit să doboare, dincolo de tot ceea ce a însemnat dictatura comunistă, zidurile fricii şi ale tăcerii care săpau şanţuri adânci între oameni.

“Solidaritatea a făcut posibilă victoria revoltei populare şi a Revoluţiei din Timişoara”

Referindu-se la tematica expoziţiei vernisate miercuri la Timişoara, fostul episcop László Tőkés a precizat că aceasta prezintă o perspectivă asupra Revoluţiei din Decembrie 1989, specificând că, în cursul istoriei post-decembriste, evenimentele din Decembrie 1989 au născut două linii narative distincte – una română şi una maghiară. Însă, a subliniat el, dincolo de elementele ce separă aceste narative, importantă este solidaritatea care i-a legat atunci pe cetăţeni şi cea care continuă să îi lege pe cei care au fost implicaţi activ în evenimentele din timpul Revoluţiei.


“Avem nevoie de prietenii noştri români fără de care, şi unii fără de alţii, nu ar fi fost posibilă victoria revoltei populare şi a Revoluţiei din Timişoara”, a precizat László Tőkés. Acesta a adăugat că maghiarii, în calitate de cetăţeni loiali ai României, au avut propriul rol în izbucnirea Revoluţiei, fiind, din această perspectivă, posibil de asimilat rolul pe care maghiarii reformaţi l-au avut în izbucnirea revoltei populare de la Timişoara cu rolul pe care Timişoara, în ansamblul ei, l-a jucat pe scară naţională în propagarea spiritului anti-comunist al Revoluţiei române.

László Tőkés a evocat, ulterior, începutul dezvoltării acestor fire narative, referindu-se la existenţa unui moment pe care l-a numit, plastic, cel al unui “rău început”: cel în care au început să circule cele două narative ale Revoluţiei, cea maghiară şi cea română. Despre care a apreciat că sunt diferite într-o oarecare măsură şi formă. Însă, a mai precizat el, este important ca, în spiritul solidarităţii, „să ne regăsim unii pe alţii”, pentru a dobândi o viziune diferenţiată, dar unică, despre revolta şi Revoluţia de la Timişoara care a izbucnit din această revoltă.

În ceea ce priveşte conţinutul în sine al expoziţiei, László Tőkés a explicat că aceasta porneşte de la ceea ce a numit narativa maghiară, prezentând ceea ce s-a întâmplat la Biserica Reformată din Piaţa Maria, reliefând contribuţia comunităţii maghiare la izbucnirea revoltei populare de la Timişoara şi oferind imaginea rolurilor complementare pe care cetăţenii Timişoarei, indiferent de etnie, l-au avut în întregirea istoriei Revoluţiei.

17 Decembrie 1989, momentul când toate firele narative s-au reunit într-unul singur

La rândul său, preşedintele Societăţii „Timişoara”, Florian Mihalcea, a relevat că există, în fapt, o singură poveste a Revoluţiei, care reuneşte ceea ce acesta a desemnat a fi aspecte ale aceleiaşi poveşti, care are mai multe faţete.


Istoricul Doina Paşca Harsanyi, membru fondator al Societăţii „Timişoara”, a precizat că, din punctul de vedere al specialistului în istorie, analiza şi înţelegerea unui fenomen complex, aşa cum a fost şi cel al Revoluţiei Române din Decembrie 1989, necesită luciditate şi detaşare, fiind, din această perspectivă, explicabilă existenţa mai multor narative. De aceea, a relevat Doina Paşca Harsanyi, este important să ne amintim ce moment istoric şi ce cotitură istorică a adus cu sine Decembrie 1989, generând momentul 17 Decembrie, atunci când „toate firele narative s-au reunit şi au format un singur fir narativ”, cel al Revoluţiei Române, izbucnite la Timişoara, al cărei catalizator a fost pastorul László Tőkés. Şi, a mai reliefatDoina Paşca Harsanyi, indiferent de firele narative cu care se va confrunta tânăra generaţie, semnificativ din perspectivă istorică este momentul în sine al Revoluţiei, care a schimbat vieţile, în special pe cele ale tinerilor, într-un mod radical.

„Tinerii nu trebuie să rămână «înzăpeziţi» în detalii narative”, a opinat, de aceea, Doina Paşca Harsanyi, care a evocat şi un fragment din experienţa proprie de participant nemijlocit la unul dintre multiplele fire narative ale Revoluţiei, pe Podul Maria, alături de universitarii Daniel Vighi şi Bazil Popovici. Atunci când, potrivit istorisirii Doinei Paşca Harsanyi, scriitorul şi universitarul Daniel Vighi, şi el membru al Societăţii „Timişoara”, a exclamat, referindu-se la Revoluţia care avea să înceapă: “În sfârşit se întâmplă!”


Societatea Timișoara a contestat Decizia BEC nr.155 D din 21.11.2014 la Curtea de Apel București - Secția contencios administrativ și fiscal








Decizia nr.10 din 18.11.2014 a Biroului electoral nr.48 cu privire la desfășurarea alegerilor la Secția de votare nr.61 din Paris fost contestată de către Societatea Timișoara la Biroul Electoral Central






Societatea Timișoara a sesizat Biroul electoral pentru străinătate:

”Sute de persoane nu au putut să voteze”

Evenimentul zilei, marți 18 noiembrie 2014, de Georgeta Petrovici


 Societatea Timișoara a monitorizat alegerile prezidențiale cu peste 100 observatori, un număr de 12 dintre ei activând în străinătate. În urma situației înregistrate la Paris, unde sute de oameni nu au reușit să își exercite dreptul al vot, Societatea Timișoara a sesizat Biroul electoral pentru străinătate cu privire la împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

 ”Societatea Timișoara a înaintat ieri Biroului electoral nr.48 pentru străinătate o contestație privind situația reclamată de către un observator la secția nr.61 din Paris, unde câteva sute de persoane nu au reușit să voteze, rămânând în afara secției de votare la ora 21. Contestația a fost înregistrată abia astăzi, cu nr.1598/18.11.2014. În contestație se arată că prin refuzul soluționării întâmpinării, președintele secției de votare a încălcat Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Totodată, se solicită sesizarea poliției cu privire la împiedicarea exercitării drepturilor electorale, infracțiune pedepsită de art.385 Cod penal cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Au fost depuse ca probe și câteva liste cu semnături ale unor persoane împiedicate să voteze. În cazul în care solicitarea va fi ignorată de către biroul electoral, organizația neguvernamentală intenționează să formuleze un denunț penal”, transmite Floran Mihalcea, președintele Societății Timișoara.

Mai multe ONG-uri cer ca în secțiile din străinătate să se asigure accesul românilor pentru a vota

AGERPRES, duminică 16 noiembrie 2014, de Doroteea Purcărea, editor Florin Marin

Șapte organizații neguvernamentale cer președinților secțiilor de votare din străinătate să asigure accesul în secții tuturor cetățenilor români care doresc să voteze și să permită continuarea procesului de vot astfel încât toți cei prezenți să își poată exercita acest drept constituțional.

Foto: (c) Cristi MERCHEA / AGERPRES FLUX 

"Organizațiile semnatare cer președinților secțiilor de votare din străinătate ca înainte de ora 21,00, ora locală, să asigure accesul tuturor românilor care așteaptă să voteze, în incinta secțiilor de votare. După aceea solicităm președinților secțiilor de votare să permită continuarea procesului de vot astfel încât toți românii care doresc să-și exercite dreptul constituțional de vot să o poată face neîngrădit. Reamintim că aceste măsuri sunt acoperite legal de art. 43(6) și art. 46(2) din legea 370/2004", se arată într-un comunicat al Active Watch, remis duminică AGERPRES. 

Organizațiile care au semnat acest apel sunt Expert Forum, Funky Citizens, Freedom House România, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timișoara, Asociația ProDoMo și ActiveWatch.


Societatea Timișoara acuză fraudă electorală la Cluj. ce au descoperit observatorii

Pressalert.ro, miercuri 5 noiembrie 2014, de Georgeta Petrovici

Societatea Timișoara a semnalat, ieri, Biroului Electoral Județean , o fraudă electorală petrecută în Cluj, unde instituția avea reprezentanți observatori în secțiile de votare.



Frauda la vot s-a realizat prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător, faptă prevăzută de art.387 alin.1 lit.c) din Codul pena. Totul s-a întâmplat în secția de votare nr.394 din localitatea Chințeni, județul Cluj.

”Fapta s-a petrecut în data de 02.11.2014 în jurul orei 11, în fața observatorului intern al Societății Timișoara, doamna Maria Mihălțan, care a alertat poliția, fiind întocmit un proces-verbal de constatare. Observatorul Maria Mihălțan a înaintat o întâmpinare (cu nr.1/02.11.2014) presedintelui Biroului electoral al secției de votare nr.394 Chințeni, prin care a sesizat fapta ilegală, arătând că a fost de față și colegul ei, observatorul Marius Tripșa. În răspunsul formulat la întâmpinare, președintele Biroului electoral al secției de votare nr.394, doamna Maria Nădășan, a confirmat situația reclamată și a arătat că numitul Stanciu Alexa a luat din greșeală de pe masă două buletine de vot, aspect sesizat de membrii biroului electoral doar în momentul introducerii acestora în urnă, domnia sa lipsind în acel moment din încăpere. Considerăm că astfel s-a încălcat și art.44 alin.6 din Legea nr.370/2004 privind alegerea președintelui României, care prevede că “(…) În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în tabel, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT”, pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. (…)”, având în vedere faptul că alegătorul nu avea voie să ia singur de pe masă buletinul de vot, ci acesta trebuia să îi fie înmânat de către membrul biroului electoral desemnat în acest sens”, se arată în document.


Secretariat BEC

3 nov.
către Secretariat

La sesizarea dumneavoastră vă comunicăm faptul că Biroul Electoral Central și-a exprimat punctul de vedere prin Comunicatul nr. 25/02.11.2014, în conformitate cu care:

            “Având în vedere numeroasele sesizări ale disfuncționalităților în organizarea procesului de votare în cadrul secțiilor de votare din străinătate, Biroul Electoral Central face următoarele precizări:

            În conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor. În afara acestor secţii de votare pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor.

            Durata votării este stabilită prin dispozițiile art. 44 alin. (1) și art. 46 din aceeași lege, în conformitate cu care votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot. Biroul Electoral Central nu poate modifica dispozițiile imperative ale legii care prevăd închiderea secțiilor de votare la ora 21,00.

            Luând în considerare cele de mai sus, precum și necesitatea remedierii disfuncționalităților sesizate în perspectiva unui al doilea tur de scrutin, Biroul Electoral Central a adresat Ministerului Afacerilor Externe invitația de a participa la o întâlnire cu membrii Biroului Electoral Central la sediul acestuia, în data de 4 noiembrie 2014, ora 12,00, întâlnire la care vor fi invitați și reprezentanții Biroului Electoral pentru Secțiile de Votare din Străinătate nr. 48.

            Scopul întâlnirii privește identificarea unor soluții viabile pentru buna desfășurare în străinătate a turului II de scrutin.”



Societatea Timișoara acreditează observatori la alegeri

vineri 24 octombrie 2014

 Societatea Timișoara acreditează observatori voluntari la alegerile prezidențiale, atât în țară cât și în străinătate.

 Persoanele interesate vor trimite până duminică 26 octombrie, la sediul organizației din Timișoara, str.Goethe nr.2 sau prin email la adresa laurianieremeiov@yahoo.com, o declarație de neapartenență politică (anexa 3 la Decizia BEC nr.8/2014, atașată declaratie anexa 3.pdf ) și copia cărții de identitate.

Mai sunt necesare datele de contact (numărul de telefon și adresa de email). Acreditările sunt valabile la toate secțiile de votare din județul/sectorul ales, în ambele tururi de scrutin. Împreună cu acreditările vor fi comunicate observatorilor și informații pentru monitorizarea alegerilor din 2 și 16 noiembrie 2014.  

Florian Mihalcea

președintele Societății Timișoara


Societatea Timisoara: Activist de primă însemnătate al epocii ceaușiste, cetățean de onoare al orașului

TION, joi 29 mai 2014

Scris de Valentin Rusu - Membrii Societăţii Timişoara sunt revoltaţi din cauza acordării titlului de “Cetățean de onoare al orașului revoluției” scriitorului Ion Marin Almăjan. Cei de la Societatea Timişoara consideră că acest gest “este o dezonoare a martirilor și idealurilor  revoluției timișorene”, deoarece scriitorul a fost un “activist de primă însemnătate al culturii ceauşiste”.

Titlul de “Cetăţean de onoare al Timişoarei” a fost acordat lui Ion Marin Almăjan, la iniţiativa directorului Filarmonicii Banatul Ioan Coriolan Gârboni.
“Într-o vreme de confuzie valorică și de rătăcire a reperelor morale asistăm la un fals și uz de fals public prezent în motivația prin care se justifică acordarea titlului de Cetățean de onoare al orașului revoluției române scriitorului Ion Marin Almăjan. În acest fals public suntem anunțați de cei care au urzit împodobirea Timișoarei cu asemenea ”onoare” că scriitorul Ion Marin Almăjan ar fi fost un dizident al epocii culturale ceaușiste. Nu ni se spune un cuvânt și despre faptul că același a servit cu zel dictatura comunistă din funcțiile de director al editurii Facla sau de redactor șef adjunct al ziarului de partid Drapelul roșu. Reamintim celor care au uitat sau nu știu, că noi, scriitorii și intelectualii participanți la revoluție și coautori ai Proclamației, ne-am ridicat atunci (și) împotriva unor tovarăși precum Ion Marin Almăjan sau Teodor Bulza care fuseseră în acele vremuri activiști de primă însemnătate ai culturii ceaușiste pe care au servit-o cu zel până când s-a ridicat elicopterul de pe acoperișul Comitetului Central din 22 decembrie 1989”, transmit cei de la Societatea Timişoara prin vocea lui Florian Mihalcea.
Ion Marin Almăjan s-a nascut la 16 noiembrie 1940 la Dalboșeț în județul Caraș-Severin. A urmat studiile școlilor elementare din Dalboșeț și Bozovici din județul Caraș-Severin, a absolvit Liceul C. Diaconovici Loga şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara. A activat ca: redactor, şef secţie de cultură, redactor-şef adjunct la ziarul „Drapelul roşu” din Timişoara (1966-1979), director al Editurii „Facla”(1979-1989), şef secţie de cultură, publicist comentator la ziarul „Renaşterea bănăţeană” din Timişoara, director al Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural şi Naţional Timiş (2000-2005). Este un antologator, autor, eseist, director de editură, jurnalist, monograf, om de cultură, pamfletar, poet, prozator, publicist și scriitor român, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
“Declarăm public, spre știința timișorenilor, că onoarea acordată prin acest titlu fostului propagandist comunist Ion Marin Almăjan este o dezonoare a martirilor și idealurilor revoluției timișorene”, spune preşedintele Societatăţii Timişoara, Florian Mihalcea.
Cum motivează consiliul local acordarea acestui titlu?
“A fost încununat cu numeroase distincţii, dintre care amintim Premiul de excelenţă al Uniunii Scriitorilor, filiala Timişoara şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de cavaler în anul 2002 <>. Prin urmare propunem acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara domnului Ion Marin Almăjan, pentru vasta sa activitate ce a condus la promovarea municipiului Timişoara”, se arată în proiectul aprobat recent de consilierii locali timişoreni.


Societatea Timișoara refuză îmbrățișarea lui Titu Bojin

timisoaraexpress.ro, luni 12 mai 2014, de Alex Neagoe

 Societatea Timişoara constată că  Partidul Social Democrat dezvoltă o nouă şi subtilă strategie politică şi de propagandă, în care au fost întotdeauna greu de egalat, prin care confiscă simbolurile rezistenţei anticomuniste de dinainte de revoluţie şi antifeseniste de după.

 

 La Antena 3 este confiscată moştenirea regalităţii, dar şi durerea victimelor dictaturii memoralizată în documentarele doamnei Lucia Hossu Longin: toate sunt acaparate prin trustul de presă Intact în folosul domnului Dan Voiculescu, care pentru semenii noştri cu mintea limpede rămâne (totuşi!) simbolul foştilor torţionari cu care a fost ortac ideologic, spune Societatea Timişoara.  
 Spre exemplu, de aici, Societatea Timişoara a aflat că lupta ţăranilor împotriva colectivizării din Memorialul durerii se regăseşte în aceea a bieţilor ţărani de la Nana reprezentaţi de lupta doamnei Tiţa lui Dionisie. 
 Tot acum, Societatea Timişoara a aflat că prin părinteasca purtare de grij a preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, cel care ne-a asigurat că poate prin calde îmbrăţişări obliga primarii opoziţiei să se alăture viitorului partid unic, domnia sa ia în stăpânire publicistică (desigur profund fesenisto - pesedistă) a lui George Şerban.
 Urmează la rând ca domnul preşedinte să confişte Proclamaţia de la Timişoara.
 Societatea Timişoara conchide: ”Vrem să-l asigurăm pe domnul Titu Bojin că pe noi, cei câţiva care am mai rămas prin Societatea Timişoara, nu ne va confisca propagandistic oricâte îmbrăţişări are în planul de activitate la propaganda de partid”.