Senatorii au respins legea lustrației, declarată neconstituțională de CCR

HotNews.ro, marţi, 26 aprilie 2011, de V.M.

Senatorii au respins, marti, legea lustratiei prin care ar fi fost limitat accesul persoanelor care au facut parte din structurile de putere ale regimului comunist la unele functii si demnitati publice, anunta Agerpres.
Senatorii au aprobat cu 75 de voturi pentru, trei voturi impotriva si doua abtineri raportul de respingere a legii, intocmit de Comisia juridica din Senat, in urma reexaminarii legii, care a fost declarata neconstitutionala in integralitatea ei de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), prin decizia din 7 iunie 2010.
In raportul Comisiei juridice a Senatului se precizeaza faptul ca, potrivit Constitutiei, "in cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia CCR".
Intr-o prima faza, Senatul, in calitate de prima Camera sesizata, a adoptat acest proiect de lege, cu amendamente, in anul 2006, iar Camera Deputatilor in anul 2010. In acelasi an, legea a fost trimisa spre promulgare.
Propunerea legislativa a fost initiata de Viorel Oancea, Eugen Nicolaescu, Mona Musca si Adrian Cioroianu.
Legea este organica, iar Senatul este prima Camera sesizata in acest caz.


Emil Boc susține adoptarea Legii lustrației:

“Nu e o problemă pentru mine, nu am avut funcții în conducerea tineretului comunist” 

HotNews.ro, joi, 8 aprilie 2010, de Alina Neagu

Premierul Emil Boc și-a exprimat, joi, susținerea pentru adoptarea Legii lustrației, arătând că un astfel de act normativ nu îl vizează pe el, întrucât nu a deținut funcții de conducere în fosta Uniune a Tineretului Comunist.
"Am fost și voi fi un susținător al legii lustrației și mă alătur celor care sprijină adoptarea și aplicarea ei. În 1989 aveam 23 de ani, eram student și nu am deținut nicio funcție în structurile de conducere ale tineretului comunist, care să fie vizată de legea lustrației astfel încât aplicarea acesteia să-mi creeze o problemă, așa cum încearcă unii să acrediteze", a afirmat Emil Boc, potrivit unui comunicat al Biroului de presa al Guvernului, citat de Agerpres.
Primul ministru a ținut să contrazică unele informații apărute în presă în ultima perioadă, potrivit cărora ar fi deținut funcții de conducere în structurile comuniste: "Nu am deținut niciodată niciun fel de funcție de conducere la nivelul UTC în județul Cluj și nici pe cea de președinte al Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, filiala Cluj, așa cum incorect s-a afirmat în presă. În calitate de student nu am beneficiat de privilegii comuniste, nu am avut la dispoziție în anii studenției vreun apartament din căminele studențești, birouri sau camere speciale, idei acreditate în mod tendențios de unele publicații".
Fostul premier Adrian Năstase a scris joi, pe blogul personal, că Emil Boc s-ar număra printre cei vizați de Legea lustrației și a continuat sugerând că Traian Băsescu ar "vrea să scape" de Emil Boc, prin promovarea actului normativ.


Scrisoare deschisă

Societatea "Timișoara" vs Bogdan Olteanu

Timișoara, joi 28 august 2008

Către conducerea PNL și către D-l Bogdan Olteanu – Președintele Camerei Deputaților

Spre informare:
D-lui Traian Băsescu - Președintele României
D-lui Jose Manuel Durao Barroso - Președintele Comisiei Europene
D-lui Hans-Gert Poettering - Președintele Parlamentului European
D-lui Jaap de Hoope Scheffer - secretar general al NATO

Stimate Domnule Călin Popescu Tăriceanu - Președintele Partidului Național Liberal, Prim-Ministru al României,
Stimate Domnule Bogdan Olteanu - Președinte al Camerei Deputaților, lider al PNL,

 Ideea unei legi a lustrației anticomuniste s-a născut în România în martie 1990, prin Proclamația de la Timișoara. Imediat după căderea comunismului, aproape toate fostele țări comuniste au pus în aplicare ideea născută în România. Dar spre rușinea frânarilor României, tocmai România, la 19 ani de la revoluție, nu a adoptat încă legea născută în România și adoptată doar de alții. Chiar și Parlamentul Albaniei a adoptat legea lustrației anticomuniste încă de acum 13 ani (în 1995)!
 Amintim că legea lustrației a fost votată de Senatul României în aprilie 2006 cu 69 voturi “pentru" (PNL, PD, UDMR, PC și reprezentanții minorităților naționale), 42 voturi "împotrivă" (PSD șI PRM) și 9 abțineri (PSD). Pentru adoptarea ei de către Parlament în vederea promulgării de către Președintele României (adept al lustrației anticomuniste), legea urma să fie votată urgent de Camera Deputaților condusă de dvs., d-le Bogdan Olteanu, lider al PNL, coleg de partid cu cei patru inițiatori liberali ai Legii lustrației. Votarea ei părea o formalitate. Dar n-a fost așa.
 D-le Bogdan Olteanu - președinte al Camerei Deputaților, exact acum un an v-am adresat o scrisoare deschisă în care v-am cerut ca legea lustrației care urma să fie votată de Camera Deputaților în toamna anului trecut să prevadă interdicț ia de a ocupa funcții publice inclusiv pentru urmăriții penal în dosarele masacrului din decembrie 1989 și fratricidului din iunie 1990.
 Ne-ați răspuns printr-o scrisoare deschisă că “Legea lustrației face parte din obiectivele dvs. politice pentru acest mandat" și ne-ați invitat să dezbatem împreună forma ameliorată a legii față de cea votată în Senat. Am răspuns invitației dvs. și am fost prezenți la dezbaterea organizată în septembrie 2007 de Societatea Timișoara. La dezbatere, alături de dvs. Au participat câțiva miniștri liberali care au militat pentru adoptarea imediată a lustrației, precum șI reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare, mai puțin PRM. |n urma dezbaterii, legea lustrației era ca și votată întrucât reprezentanții grupurilor parlamentare ale PNL, PD, UDMR, PC și ai minorităților naționale, au afirmat clar că sunt mandatațI să declare public că partidele și grupurile pe care le reprezintă vor vota legea lustrației. Doar reprezentantul PSD a declarat că nu are mandat să exprime punctul de vedere oficial al PSD, neexcluzând însă că mulți deputați PSD vor vota Legea lustrației.
 D-le Olteanu, anul trecut în septembrie, la Timișoara, ne-ați promis că "Legea lustrației va intra în următoarele două săptămâni în dezbaterea Camerei Deputaților". A trecut aproape un an și acest lucru nu s-a întâmplat.
 În decembrie 2007, Societatea Timișoara v-a acordat distincția "Secera și Ciocanul" acordată celor care susțin comunismul și structurile acestuia.
 Subliniem că Legea lustrației, conform sondajelor de opinie din 2007, este dorită de majoritatea cetățenilor României.
 Domnule Olteanu, nu concepem ca legea lustrației să nu fie operantă pentru alegerile parlamentare din acest an. Dacă până la 30 septembrie 2008, Camera Deputaților pe care o prezidați nu va vota Legea lustrației, vă vom cere atât dvs. Cât și celor care se împotrivesc adoptării acestei legi, să-și prezinte demisia de onoare față de poporul român - singurul care a adus jertfe pentru căderea comunismului în Europa: peste 1200 de morți și peste 3300 de răniți. Vinovații masacrului nu au fost nici astăzi judecați tocmai pentru că Legea lustrației nu a fost votată, iar securiștii și comuniștii lustrabili din instituțiile statului au reușit până în prezent să blocheze dosarele revoluției și ale mineriadelor.
 Domnule Olteanu, dacă legea lustrației nu va fi adoptată luna viitoare, înseamnă că angajamentele electorale ale PNL pentru împlinirea idealurilor de Dreptate și Adevăr au fost o înșelătorie extrem de gravă. |n această situație vom cere electoratului să acorde PNL un vot de blam la alegerile parlamentare.
 Stimate Domnule Călin Popescu Tăriceanu - Președintele Partidului Național Liberal, dacă Legea lustrației nu va fi adoptată luna viitoare, vă cerem să-l excludeți din PNL pe d-l Olteanu propus de dvs în fruntea Camerei Deputaților și să propuneți în această funcție un liberal capabil să condamne așa cum se cuvine crimele șI abuzurile îndurate de sute de mii de liberali în timpul regimului comunist.
 Menționăm că dacă legea lustrației nu va fi adoptată luna viitoare, vom cere organizarea unui referendum în aceeași zi cu alegerile parlamentare, astfel încât poporul român să decidă singur dacă securiștii și activiștii comuniști mai au dreptul să conducă o Românie modernă, membră a Uniunii Europene și a NATO care au cerut clar eliminarea din aceste structuri a securiștilor și activiștilor comuniști responsabili pentru teribilele crime ale regimului comunist din țara noastră.

26 martie 2008

Sorin Ilieșiu - Vicepreședintele Alianței Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea națională și internațională a comunismului
Florian Mihalcea - Președintele Societății Timișoara și alții...


Şase revoluţionari în greva foamei

Ei cer, printre altele, adoptarea Legii lustraţiei, aflarea adevărului despre Revoluţie şi urgentarea preschimbării certificatelor de revoluţionar

“Monitorul Expres” (Brașov), 25 martie 2006, de Andrei Paul 

Şase membri ai Asociaţiei Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşilor Eroilor „Braşov Decembrie 1989“ sînt în greva foamei. După ce, pe 15 martie, Marian Ambrozi a recurs la această formă de protest faţă de modul în care se administrează la nivel central problemele revoluţionarilor, ieri-dimineaţă a fost organizată o conferinţă de presă în care s-a făcut public faptul că un al doilea revoluţionar, Teodor Dorin Ardelean, s-a alăturat colegului său. Şi dacă, pînă ieri, cei doi au făcut greva foamei la domiciliu, de ieri s-au mutat la sediul Asociaţiei, făcînd apel ca şi colegii lor, de la Braşov sau din ţară, să li se alăture în susţinerea revendicărilor pe care le-au enunţat. Pînă ieri-seară, alţi patru membri ai asociaţiei le-au urmat îndemnul. Este vorba de Niculae Rusu, Ovidiu Ioan Costea, Constantin Greţoiu şi Lucian Teodoru.
Din proprie iniţiativă
„Am pornit această acţiune din proprie iniţiativă, orice alte zvonuri apărute în presa locală fiind total neadevărate. Mă regăsesc printre cei care atunci, dezinteresat, şi-au pus viaţa în joc. Este trist că, după 16 ani, cei împotriva cărora scandam se regăsesc printre noi, ne sfidează, şi, cum bine se ştie, ne conduc“, a declarat Marian Ambrozi. „Astăzi (ieri, 22 martie, n.n.), în toate cele 10 organizaţii regionale ale Blocului Naţional al Revoluţionarilor vor avea loc şedinţe pentru sprijinirea demersului colegilor noştri“, a declarat preşedintele ALRUE Braşov şi al BNR, Dorin Lazăr Maior.
Revendicări
Iniţiatorii grevei au o listă clară de revendicări, cu opt puncte, cuprinse şi într-o scrisoare deschisă adresată Preşedinţiei, Senatului României şi Camerei Deputaţilor, în numele Blocului Naţional al Revoluţionarilor, din care face parte şi asociaţia braşoveană. Prima dintre revendicări este punerea în aplicare a punctului 8 din Proclamaţia de la Timişoara din 11 martie 1990: o lege a lustraţiei, care să îndepărteze din viaţa publică şi politică pe toţi aceia care până în decembrie 1989 au ocupat funcţii de conducere în aparatul PCR, UTC, care au fost absolvenţi ai Academiei „Ştefan Gheorghiu“ sau care au lucrat în instituţiile represive tipice regimului comunist. De asemenea, revoluţionarii cer „condamnarea fermă a fostului regim comunist din România drept nelegitim şi criminal, de către toate instituţiile Statului Român“ şi interzicerea prin lege a oricărei organizaţii, politice sau civile, de sorginte comunistă sau totalitară. 
Şi revendicări
Revoluţionarii mai doresc urgentarea numirii lui Ticu Dumitrescu în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, alături de Mircea Dinescu (vicepreşedinte), urgentarea demersurilor pentru aflarea adevărului istoric despre Revoluţia din Decembrie ’89. Se cere condamnarea vinovaţilor pentru victimele, răniţii şi arestaţii din zilele Revoluţiei, precum şi „stabilirea pe cale legală a vinovăţiei lui Ion Iliescu în legătură cu faptele reprobabile din 22-28 decembrie 1989“. Aceste două solicitări sînt valabile şi în cazul mineriadelor. Nu în ultimul rînd, greviştii foamei solicită adoptarea urgentă a unor măsuri de protecţie socială adecvată pentru cetăţenii României aflaţi într-o situaţie grea din punct de vedere financiar şi urgentarea punerii în practică a prevederilor Legii 341/2004 (privind preschimbarea certificatelor de revoluţionar). 
ALRUE se primeneşte 
Cu toate că accesul presei nu a fost permis la conferinţa ALRUE de vineri, 17 martie, au apărut oameni noi în conducere. Maria Petraşcu, jurnalist la TVS şi realizatoarea a peste 80 de emisiuni pe tema aflării adevărului despre evenimentele din Braşov din 1989, a fost aleasă vicepreşedinte ALRUE şi conduce departamentul pentru aflarea adevărului despre Revoluţie, iar Henter Bela a fost ales vicepreşedintele responsabil de departamentul de comunicare şi relaţii cu mass-media. A fost definitivată componenţa Consiliului Asociaţiei, format din 53 de membri, care va decide responsabilităţile vicepreşedinţilor pentru celelalte nouă departamente. Surse din interiorul asociaţiei ne-au declarat că tot în acea şedinţă a fost aprobată propunerea de retragere a titlului de preşedinte de onoare al ALRUE consilierului local PSD Sergiu Chiriacescu, însă Dorin Lazăr Maior a declarat că nu a existat o astfel de propunere şi că, dată fiind absenţa lui Chiriacescu de la lucrări, reconfirmarea sa va fi supusă votului săptămîna viitoare, în prima şedinţă a noului consiliu. 
Revoluţionari doar pe hîrtie 
Ca de obicei, revoluţionarii din Braşov s-au ferit, oficial, să dea exemple de „foşti“ care fac parte din rîndurile Asociaţiei. Neoficial însă, au fost menţionate numele generalului Ion Florea, cel care a răspuns de gestionarea Revoluţiei la Braşov, ale ofiţerilor de miliţie Ioan Duştinţă şi Gheorghe Duţia, Mihai Brebenel, sau al colonelului Ion Lupu, fost comandant de securitate. De menţionat că, dintre toţi, doar Ion Lupu este un membru activ al Asociaţiei, fiind văzut pe la sediu. În rest, toţi ceilalţi nu au apărut niciodată pe la asociaţie, (ba chiar Ioan Duştinţă, deşi este braşovean, este membru al LNLVRD ’89 CEM - Bucureşti) motiv pentru care există posibilitatea ca asocierea între persoanele de azi şi cele de dinainte de ’89 să fie doar o potrivire de nume. Oricum, toţi aceştia sînt membri cu certificat ai Asociaţiei şi apar pe site-ul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), ca „luptători“ în Revoluţie. Se pare că toţi cei cinci (şi nu sînt singurii) au solicitat preschimbarea certificatelor.


Revoluţionari în greva foamei

“Bună ziua Brașov”, 24 martie 2006

Doi revoluţionari braşoveni au recurs la o formă radicală de protest. De mai bine de o spătămână ei se află în greva foamei. Lui Marian Ambrozi şi Teodor Dorin Ardelean li s-au mai alăturat alţi patru membri ai Asociaţiei „Braşov Decembrie ’89”. Iniţiatorii protestului au întocmit o listă cu opt revendicări prin care solicită instituţiilor statului „să înceapă demersurile pentru condamnarea fermă a fostului regim comunist din România ca fiind nelegitim şi criminal” şi condamnarea vinovaţilor pentru victimele din timpul evenimentelor din decembrie 1989. De asemenea, greviştii solicită îndepărtarea din viaţa publică a celor care până în decembrie 1989 au ocupat funcţii de conducere în structurile comuniste sau au activat în instituţiile represive.